Accidentul vascular cerebral,
tratat în echipă
Ateroscleroza: Accidentul vascular cerebral ţine în mod tradiţional de domeniul neurologiei, deoarece consecinţele lui au repercusiuni asupra sistemului nervos central şi periferic. La o examinare atentă, AVC-ul are multe în comun cu domeniul cardiologiei, mai ales atunci când vorbim despre prevenirea lui, dar şi din punct de vedere al patologiei comune: este vorba de afectarea arterelor. Când arterele care duc sânge la inimă, rinichi sau la membrele inferioare sunt afectate, există şansa ca, în egală măsură, şi arterele care duc sânge la creier să fie afectate, apărând astfel ateroscleroza.
Ateroscleroza prevenită = AVC-ul prevenit
Majoritatea AVC au la origine procesul în care se formează ateroscleroza – boală degenerativă a vaselor de sânge. Ateroscleroza este şi preocuparea de bază a cardiologilor, mare parte din patologia cardiovasculară având acest substrat. Există boli cardiace în care riscul de AVC (în special embolic) este crescut. Iar unele boli cardiace sunt tratate cu anticoagulante (medicamente care întârzie coagularea sângelui), ceea ce creşte riscul unor reacţii adverse hemoragice, inclusiv al hemoragiei cerebrale.
AVC este genul de boală pe care nu ne permitem să o aşteptăm. Dacă văd pe cineva fumând şi îl avertizez, că din cauza acestui obicei, riscă să facă AVC, ar fi absurd să răspundă: „OK, voi continua să fumez până la primul AVC, apoi mă voi lăsa.” Consecinţele acestei boli sunt grave: mortalitate mare, invaliditate, cheltuieli, împovărarea familiei, probleme de integrare socială. Ea poate transforma în câteva minute un om activ într-un om dependent de îngrijiri.
Echipa de prevenție
Iată de ce, în cazul bolilor cardio-vasculare, prevenţia este extrem de importantă. Pacientul şi medicul trebuie să facă echipă în lupta împotriva acestui flagel. Partea pacientului este să se documenteze, să afle cât mai multe despre modul cum se poate păstra în formă maximă. De asemenea, pentru a se realiza echipa de care vorbeam, ar trebui să se prezinte la consultaţii medicale. Recomand cu tărie acest lucru, chiar şi atunci când, aparent, totul este în regulă. În fine, recomandările profesioniştilor medicali ar trebui tratate cu mult mai multă seriozitate decât se face uneori.
Partea medicului este să aibă totdeauna în atenţie evaluarea riscului cardiovascular, chiar şi în faţa unui pacient care s-a prezentat pentru o altă afecţiune. În cadrul acestei evaluări, anamneza şi examenul fizic joacă un rol foarte important. Unii factori de risc pot fi identificaţi în această etapă:
- statutul de fumător
- hipertensiunea arterială (HTA)
- obezitatea
- alimentaţia incorectă
- sedentarismul
- stresul
- abuzul de alcool
- apneea obstructivă de somn.
În plus, dacă deja este prezentă afectarea unor vase, la examenul clinic pot fi culese date care să ne ajute să o depistăm:
- angina pectorală (durerea în piept)
- palpitaţiile
- claudicaţia intermitentă (dureri la nivelul gambelor, care apar la mers)
- sufluri vasculare
- lipsa pulsului periferic
- deficite neurologice deja prezente.
Investigațiile de laborator
Urmează etapa investigaţiilor de laborator. Glicemia şi colesterolul sanguin trebuie verificate cu regularitate, pentru depistarea precoce a diabetului zaharat şi dislipidemiilor. În cazuri selecţionate, recomandăm monitorizarea ambulatorie pe o perioadă de 24 de ore a tensiunii arteriale, care ne poate aduce date suplimentare importante faţă de simpla măsurare ocazională a tensiunii arteriale (media pe 24 de ore, diping-ul nocturn, existenţa unei HTA mascate).
Un demers important este identificarea unor boli cardiace ce pot favoriza emboliile cerebrale:
- fibrilaţia atrială,
- unele valvulopatii (stenoza mitrală),
- unele cardiopatii congenitale (defecte septale, foramen ovale patent).
Majoritaea acestor afecţiuni pot fi diagnosticate (sau cel puţin suspicionate) în timpul examenului clinic, prin sesizarea neregularităţii ritmului sau a suflurilor cardiace. Electrocardiograma (ECG) cu 12 derivaţii ar trebui făcută la toţi pacienţii la care se suspicionează o afecţiune de acest gen. Monitorizarea ECG pentru 24 de ore (Holter) poate fi necesară atunci când traseele sunt normale şi există suspiciunea unor episoade de fibrilaţie atrială. Ecocardiografia transtoracică completează demersurile în acest domeniu, la pacienţii la care sunt prezente semne clinice de boală cardiacă.
Medicația anticoagulantă
În ce priveşte tratamentul anticoagulant, se pot face multe greşeli, atât de către medic, cât şi de către pacient. Stabilirea corectă a medicaţiei este importantă. Dacă prescriem acest tip de tratament unui pacient cu risc embolic mic, vom creşte riscul de AVC hemoragic în mod inutil. Dacă neglijăm să prescriem anticoagulante unui pacient cu risc embolic mare, îl lăsăm expus riscului de AVC embolic. Medicul trebuie să se informeze corect şi să facă toate investigaţiile necesare pentru a lua o decizie înţeleaptă.
Odată început tratamentul anticoagulant, este obligatorie monitorizarea lui atentă şi ajustarea continuă a dozelor. Uneori nu se poate face acest lucru, din diverse motive (acces dificil la un laborator, pacient necooperant, comunicare dificilă cu medicul curant). În astfel de situaţii, este mai bine să se recurgă la un tratament ce nu necesită monitorizare, chiar dacă are eficienţă mai mică (aspirina) sau preţ ridicat (noua generaţie de anticoagulante orale).
Poate că demersurile prezentate mai sus pot părea complicate, consumatoare de timp şi bani. Să nu uităm însă că un gram de prevenţie valorează cât o tonă de tratament.
dr. Ionel Bratu
cardiolog
Sursă: Revista Viață+Sănătate: Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!
Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană
![În Lupta cu COVID-19- Două Adevăruri Esențiale [WebinarLIVE]](https://herghelia.org/wp-content/uploads/2020/12/In-Lupta-cu-COVID-19-Doua-Adevaruri-Esentiale-WebinarLIVE-1170x780.jpg)
