Herghelia
Herghelia – un magnet care mă atrage!

Herghelia
– un magnet care mă atrage!

Stimată doamnă Irene Popilian, sunteți pacientă la Centrul de Sănătate Lifestyle Herghelia pentru a treia oară, împreună cu soțul dvs. Ce vă atrage la Herghelia?!

Pentru mine, Herghelia este un loc deosebit, o oază de liniște și tratament. Medicii, cadrele sanitare și toți angajații acestei instituții sunt oameni speciali și n-ai cum să nu te simți bine aici.

Herghelia
Herghelia e pentru mine ca un magnet care mă atrage. Aici este pus în practică un ansamblu de cunoștințe teoretice definite după criterii științifice. Acestea au fost obținute în urma unor cercetări laborioase în domeniul nutriției, făcute de mai multe instituții americane prestigioase. Aceste cercetări au apărut din necesitatea de a găsi răspuns la diferite probleme de sănătate prezente la nivel mondial. Problemele acestea constituie factori de risc major în bolile așa-zise moderne (cum ar fi obezitatea) care afectează toate vârstele. Din experiența celor trei serii la care am participat, am realizat importanța consecvenței în aplicarea celor învățate aici. Numai așa poți să-ți asiguri sănătatea râvnită.

Sunteți cadru didactic și o viață întreagă v-ați dăruit generațiilor de tineri, învățându-i. Când spunem „Herghelia”, aducem în discuție un grup format din: medici, asistenți medicali, terapeuți, specialiși în arta culinară „zero colesterol”. Astfel, ne dorim să-i învățăm pe pacienți lucruri pe care noi ne-am obișnuit să le respectăm. Astfel, fapta este mijlocul nostru de exprimare. Dvs. ce ați învățat la Herghelia?

La Herghelia am retrăit o parte din experiențele preluate din familie. În paralel, am avut ocazia să învăț, prin intermediul prezentărilor, și foarte multe lucruri noi, unele chiar de ultimă oră, din domeniul medical și gastronomic. M-am bucurat când, în unele seminare, au fost reamintite o serie de principii primite de unii dintre noi încă din copilărie: să-ți respecți sănătatea hrănindu-te sănătos, să nu mănânci între mese, să lași să treacă 5-6 ore între mese, să faci mișcare, să fii vesel și să-I mulțumești bunului Dumnezeu pentru darul vieții și pentru toate binecuvântările Lui.

Este tot atât de adevărat însă și faptul că, în viața de zi cu zi, nu este asigurat întotdeauna un cadru adecvat unei aplicări armonioase a principiilor amintite. Aici, Herghelia are marele merit de a veni în întâmpinare cu diverse acțiuni care-l degrevează pe beneficiarul curei de o serie de sarcini: de a face cumpărături, de a găti, de a găsi rețeta optimă avizată de un specialist etc.

În ce privește volumul de cunoștințe primit în cadrul prezentărilor menționate, este necesar să fie repetate ori de câte ori este posibil. Prelucrarea informațiilor primite trebuie să fie filtrată în timp și datorită faptului că în fiecare dintre noi sunt prezente unele tipare care pot eluda bunele noastre intenții. Pe de altă parte, unele tradiții sau obiceiuri aduse cu noi chiar din copilărie ne pot crea probleme. Chiar dacă ni s-a reamintit la Herghelia despre aceste principii, practica a scos la iveală alte tendințe. Prin exerciții de perseverență și disciplină, am introdus în alimentația mea noi rețete care mi-au stimulat și capacitatea de creație…

Locuiți într-o țară occidentală, unde oamenii trăiesc după gusturile lor, fără a ține seama și de sănătate, care de cele mai multe ori este subminată de ei înșiși. Din acest punct de vedere, Herghelia se găsește la polul opus. Ca pacientă fidelă a centrului nostru care, în mai mică sau mai mare măsură, v-ați însușit noul stil de viață, ați simțit îmbunătățiri în privința sănătății?

În privința sănătății, vă pot spune că da, am simțit îmbunătățiri foarte mari. Tratamentul de la Herghelia a avut urmări benefice pentru sănătatea mea. Am slăbit 13 kg de la primul contact cu Centrul de Sănătate Herghelia. Dar, în paralel, s-a produs și o altă minune. Am scăpat de durerile de la genunchiul drept, care – fără tratamentul și modul de a găti și a mânca după ultimele informații oferite de Centrul Herghelia – ar fi trebuit deja operat în toamna trecută. Doar cei ce au trecut prin dureri asemănătoare cu ale mele și au scăpat de ele, prin remediile aplicate la Herghelia, pot aprecia că nu este vorba de vreo exagerare. În plus, și alte probleme care îmi creau disconfort au fost rezolvate în mod pozitiv.

În cariera dvs. vă ocupați și de traduceri. Care ar fi termenii în care ați „traduce” programul de la Herghelia?

Programul de la Herghelia l-aș traduce prin: sănătate, relaxare, bună dispoziție, optimism și spiritualitate!

 

Eugenia Gheorghiţă

Sursă: Revista Viață și Sănătate: Herghelia – un magnet care mă atrage!

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

 

4 Views0
recuperare
Recuperare în accidentul vascular cerebral

Recuperare în
accidentul vascular cerebral

Recuperare: Accidentul vascular cerebral(AVC) constituie a treia cauză de mortalitate şi este prima cauză de dizabilitate pe termen lung în ţările industrializate. Persistența îndelungată a unor factori de risc vasculari are un impact nefast asupra circulației arteriale a creierului. Acești factori provoacă fie obstrucție (tromboză sau embolie), fie hemoragie cerebrală prin rupere.

Dintre factorii de risc legați de apariția AVC-ului, menționăm: fumatul, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, hipertensiunea arterială, obezitatea, tulburările de ritm, sedentarismul, vârsta înaintată, antecedentele de AVC. Cei mai mulți dintre aceştia sunt modificabili prin adoptarea unui stil de viață sănătos.

Dintre supraviețuitorii unui prim accident vascular (75%), circa o treime vor fi complet independenți, un sfert vor prezenta dizabilități uşoare, iar 40% vor rămâne cu dizabilități moderate sau severe. Atât procentul total de supraviețuitori, cât şi procentul de supraviețuitori care vor avea o calitate a vieții acceptabilă, depind de calitatea tratamentului medical şi a îngrijirilor din perioada care urmează accidentului.

recuperare

Consecințele AVC

Una dintre urmările AVC-ului este hemiplegia, adică paralizia unei jumătăți a corpului. Adesea ea este însoțită de afectarea sensibilității pe aceeaşi parte, de dificultăți de vorbire, de înghițire, de tulburări urinare, de pierderea vederii pe partea paralizată, de neglijarea obiectelor de pe partea deficitului, de tulburări cognitive sau de depresie.

Creierul este un organ supraspecializat, anumite funcții ale sale fiind localizate în zone bine precizate, deşi multe funcții complexe sunt posibile datorită multitudinilor de conexiuni ale mai multor zone corticale şi subcorticale. Pierderea unor funcții în cadrul AVC este legată de lezarea zonelor din creier responsabile de aceste funcții. Lezarea ariilor motorii din lobul frontal se asociază cu hemiplegie; lezarea celor senzitive din lobul parietal produce tulburări senzitive; leziunile lobului temporal produc tulburări de vorbire, iar cele de la nivelul lobului occipital produc orbire. Leziunile de la nivelul trunchiului cerebral se soldează cu tulburări de înghițire (disfagie). iar cele de la nivelul cerebelului – cu tulburări de coordonare (ataxie). În cazul lezării anumitor porțiuni ale lobului frontal, pot apărea tulburări comportamentale, de personalitate şi cognitive. AVC-urile de la nivelul emisferei drepte pot fi însoțite de neglijarea jumătății stângi a corpului, dar şi a tuturor obiectelor aflate în stânga pacientului.

Creierul, un organ în continuă schimbare

Creierul uman este capabil de schimbări uimitoare în ceea ce priveşte organizarea sa. Acest lucru este posibil atunci când este stimulat să învețe ceva nou sau când o porțiune a sa este distrusă. În această ultimă situație, zone din vecinătate vor încerca să preia funcțiile care au fost pierdute. Studiile de imagerie funcțională ne permit astăzi vizualizarea acestor regiuni care par a avea un consum energetic crescut atunci când încercăm să stimulăm funcția care a fost pierdută.

Mişcarea orientată către un scop este o abilitate învățată. Execuția unei acțiuni (de exemplu, ridicarea unui pahar la gură) este posibilă datorită faptului că în centrii mişcării din creier există deja atât o hartă, cât şi un program de execuție. Simpla intenție de a realiza o acțiune activează acel program. Acesta va permite realizarea acțiunii, ajustându-se continuu pe parcursul realizării ei. Creierul primeşte numeroase informații de la receptorii din muşchi, articulații, piele, ochi despre greutatea, poziția, distanța, forma, mărimea, temperatura şi textura obiectului. Schema de mişcare este reevaluată şi ajustată în funcție de toți aceşti parametri. Astfel, creierul va comanda muşchilor necesari tensiunea potrivită. Acest program a fost însă învățat cu multă vreme în urmă, prin erori şi corecții repetate. Probabil, mici fiind, am vărsat de câteva ori laptele înainte să îl ducem corect la gură.

Neuroplasticitatea și accidentul vascular

În multe tipuri de accident vascular, odată cu deteriorarea zonei de creier, au fost distruse şi programele care descriau mişcarea. Existența fenomenului de neuroplasticitate permite o nouă reînvățare a ceea ce s-a pierdut. Pentru ca neuroplasticitatea să funcționeze cât mai eficient, este nevoie de o stimulare cât mai corectă şi mai didactică şi de o participare a pacientului cât mai bună.

Perceperea senzațiilor care însoțesc mişcarea este foarte importantă. Mişcarea nu poate fi învățată dacă informațiile de la piele, muşchi, articulații sau ochi nu sunt percepute. O altă condiție pentru ca recuperarea să fie posibilă este capacitatea pacientului de a distinge între diferitele senzații, de a se concentra şi a participa la propria recuperare.

Pentru recăpătarea unei vieți cât mai normale, este necesară reînvățarea unor abilități din cele mai diverse: capacitatea de a sta în echilibru în şezut şi în picioare, de a putea coborî din pat pentru a merge sau a se aşeza într-un fotoliu, mersul corect şi echilibrat, folosirea mâinilor şi a brațelor atât pentru acțiuni care presupun forță, cât şi pentru cele de finețe, vorbitul corect, scrisul etc.

Folosirea tuturor acestor abilități trebuie lucrată cu ajutorul membrilor specializați ai echipei de recuperare:

  • kinetoterapeutul
  • terapeutul ocupațional
  • logopedul
  • medicul de recuperare
  • neuropsihologul
În Centrul de Sănătate de la Podiş, şi de la Herghelia, se obţin rezultate deosebite în recuperarea după AVC. În cadrul acestor instituții ajutorul este oferit de către un personal bine pregătit, care include kinetoterapeuţi. Avantajul recuperării în astfel de centre este programul integral.  Acest program include, pe langă recuperare fizică, şi o terapie clinică nutriţională, suport emoţional şi reintegrare socială.

Câteva metode de recuperare

Metoda de recuperare prin inducerea constrângerii presupune „obligarea” pacientului să folosească exclusiv partea paralizată a corpului, după ce apare o minimă trezire a activității voluntare. Recuperarea durează mai multe ore pe zi (în medie cinci ore), timp de mai multe săptămâni, iar rezultatele sunt promițătoare.

Terapia cu ajutorul oglinzilor presupune încercarea de mobilizare simultană şi simetrică a membrului sănătos, împreună cu cel paralizat. Pacientul priveşte reflexia mişcării membrului sănătos în oglindă, în timp ce membrul paralizat este ascuns în spatele oglinzii. Este o metodă ieftină şi accesibilă. Asociată metodelor clasice, poate accelera recuperarea motorie, dar şi a unor deficiențe cognitive (neglijența vizuo-spațială, durerea de imobilizare).

recuperare

Metoda senzitiv-cognitivă Perfetti se bazează pe faptul că reînvățarea unei mişcări este accelerată atunci când sunt stimulate senzațiile care însoțesc mişcarea. Stimularea se face începând de la mână, deoarece este cea mai sensibilă şi are cea mai mare reprezentare corticală. Pacientului i se cere să facă diferența între diferiți stimuli apropiați, diferite grade de mişcare, diferite texturi, presiuni etc., fiind legat la ochi, pentru concentrarea atenției. Se trece progresiv către trunchi şi membrul inferior. Dacă sensibilitatea şi funcțiile cognitive nu sunt perturbate, recuperarea este foarte eficientă.

Concluzie

Să reținem că foarte importantă în recuperarea AVC este începerea acesteia cât mai precoce. Neuroplasticitatea poate funcționa şi în sens invers. Neutilizarea poate fi învățată şi poate deveni o a doua natură, imposibil de schimbat în cele mai multe cazuri.

 

dr. Ionuţ Dobrescu
Medic specialist Recuperare şi Fizioterapie

Sursă: Revista Viață + Sănătate: Din secretele recuperări

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

 

6 Views0
prevenția avc
Simptomele și prevenția AVC

Accidentul Vascular Cerebral: Este mai ușoară prevenția AVC decât tratarea lui.

Accidentul vascular cerebral (AVC) este marea dramă a creierului prin tulburarea aportului de sânge cu oxigen şi substanţe nutritive, fie prin obstacol (coagul de sânge, fragment de aterom ş.a.) – AVC ischemic, fie prin ruperea unui vas cerebral – AVC hemoragic.

AVC reprezintă cca 2/3 din bolile neurologice specifice persoanelor cu vârsta peste 60 de ani; este, de asemenea, o cauză majoră de moarte, situându-se pe locul 3, după bolile de inimă şi cancer. Dintre persoanele trecute de 50 de ani, 2 din 10 au o leziune ateromatoasă severă pe una din cele patru artere principale care irigă creierul.

În România, anual, 45.000 de persoane suferă un AVC, iar 30 000 mor prin această suferinţă. 2 din 10 persoane peste 45 de ani au o leziune ateromatoasă pe unul din vasele mari cervicale, cu potențial aterogen sau emboligen şi AVC.

Atenție! Infarctele cerebrale tăcute sunt tot AVC.

Dincolo de drama clinică masivă, un flagel şi mai important sunt infarctele tăcute, subclinice, ale arteriolelor cere-brale mici (boala Binswanger). Ca rezultat, se produc lacune milimetrice, o imagine sugestivă este caşul pe secțiune – aşa ajunge să arate creierul.

Inițial, semnele sunt subclinice, nespecifice: oboseală, dificultăți de concentrare, amețeli uşoare pe fondul unei hipertensiuni, dislipidemii, diabet zaharat, fumat, alcoolism, ereditate încărcată.

Apoi, când lacunele devin numeroase, apar semne neurologice grave: sindromul pseudobulbar cu tulburări de deglutiție, paşi mici târâşi, tulburări grave de echilibru, deficit cognitiv minor, mediu sau grav, tetrapareză.

Este posibilă prevenția AVC? Există semne de accident vascular cerebral?

Putem noi să limităm dezastrele acestui flagel? Înainte ca medicul să devină necesar, fiecare dintre noi poate să influenţeze factorii de risc ai îmbolnăvirii vasculare, cu condiţia să-i cunoască şi să fie suficient de înţelept şi perseverent pentru a-şi modifica stilul de viaţă, dintr-unul care atrage boala, într-unul care promovează sănătatea. Factorii care influenţează starea noastră de sănătate, având un rol important în prevenția AVC, ţin în mare măsură de obişnuinţele noastre zilnice. În funciție de felul cum muncim, cum ne alimentăm, cum, cât şi când ne odihnim, dacă folosim sau nu toxicele uzuale (alcool, tutun, cafea, droguri sau medicamente în exces şi fără prescrierea medicului) şi, nu în ultimul rând, de echilibrul nostru sufletesc.

Deseori, cauzele îmbolnăvirii şi facto-rii de risc ai unui AVC survenit la 60 de ani, în pragul pensiei, pot fi regăsiţi de-a lungul zecilor de ani de injurie a pro-priului organism, începând din tinereţe şi, uneori, chiar din copilărie.

Pornind de la obiceiuri nesănătoase de viaţă, s-ar zice că o confererie de boli îşi dau mâna pentru a ne conduce în mormânt.

prevenția avc

Importanța alimentației în prevenția AVC

De pildă, un om care nu mănâncă pentru a trăi, ci trăieşte pentru a mânca, face acest lucru mai degrabă mult şi prost (pentru sănătate), decât puţin şi bun. Printr-o alimentaţie excesivă, creşte greutatea corporală şi ajunge obez. În primul stadiu, provoacă invidie („Ce bine arată!”), apoi ilaritate, devenind deja caraghios, pentru ca, în ultimă instanţă, să devină obiect de compătimire („Vai, în ce hal a ajuns!”).

Fiecare kilogram în plus este o greutate pe care trebuie să o cari după tine, aici e capcana sedentarismului – un deserviciu adus vieţii care înseamnă mişcare.

Importantă este nu doar cantitatea alimentelor, ci şi calitatea lor. Când felurile de mâncare înoată în grăsime, când desertul şi dulciurile alcătuiesc încă un prânz după cel pe care abia l-am terminat, atunci cantitatea şi proporţia diferitelor grăsimi care se regăsesc în sânge devin favorabile aterosclerozei şi diabetului. Adăugaţi şi sarea, care pentru mulţi dintre noi depăşeşte de circa 3 ori necesarul zilnic rezonabil de 3-5 g.

Acestea fiind zise, avem deja la dispoziţie schema simplificată a verigilor pato-genice ale AVC: stil de viaţă nesănătos – obezitate şi/sau diabet – ateroscleroza – hipertensiune arterială şi celelalte boli de inimă – AVC.

Hipertensiunea și AVC

Hipertensiunea arterială, boala care nu provoacă prin ea însăşi durere, este tolerată cu inadmisibilă indiferenţă; bolnavul află prea târziu că hipertensiunea este principalul factor cauzal al paraliziei prin accident vascular cerebral. Cifrele sunt mai mult decât edificatoare: 15-20% din semenii noştri, adică unul din cinci, suferă de HTA. Iată de ce ar trebui să vă întrebaţi: nu cumva sunt eu acela?

În România sunt circa 2 000 000 de hipertensivi; aproape un milion dintre aceştia nu-şi cunosc boala (40%), iar dintre ceilalți, 800 000 nu fac aproape nimic pentru a o trata. Rămân 200 000 care îşi urmăresc regulat TA, fac tratament dietetic şi medicamentos, astfel încât să nu depăşească valorile de:

  • 140/70 sub 40 de ani,
  • 150/80 între 41-65 de ani,
  • 160/90 mm Hg peste 65 de ani, îndepărtând riscul unei parali-zii prin AVC.

Semne premonitorii

Aţi observat, probabil, că în acest scurt expozeu ne-am ocupat prea puţin de semnele AVC, aceasta pentru că, prin excelenţă, este mai de dorit prevenția AVC decât tratarea lui. Cu toate acestea, odată drama declanşată, ravagiile ei sunt de neînlăturat.

Totuşi trebuie spus că deseori un accident major, soldat cu paralizie, este precedat de semne premonitorii sau atacuri ischemice tranzitorii. Un tratament adecvat aplicat într-un serviciu de neurologie poate stopa procesul patologic în curs de constituire, limitând drama şi făcând recuperarea mult mai eficientă.

Consultați imediat un neurolog pentru următoarele simptome:

  • deficite motorii – slăbirea forţei la unul sau la ambele membre de aceeaşi parte,
  • o asimetrie facială sau simple amorţeli,
  • tulburări de vorbire,
  • dezechilibre,
  • dificultăți la înghiţire,
  • tulburări vizuale.

Ce se face în caz de AVC?

Oricât de gravă ar fi situaţia unui bolnav cu AVC – chiar în stare de comă profundă – trebuie să renunţăm la prejudecata că transportul ar fi contraindicat. Cu maximum de urgenţă şi precauţie, bolnavul trebuie adus într-un serviciu de terapie intensivă neurologică. Procedând astfel, pacientului i se poate oferi şansa supravieţuirii şi recuperării.

În stare acută, tratamentul anticoagulant, depletiv – antiedematos cerebral, hipotensor, vasculotrop, roborant cerebral şi de corecție-susținere a funcțiilor vitale este esențial. În perioada cronică, pentru afecțiunile emboligene, se păstrează tratamentul anticoagulant; pentru restul se instituie tratamentul antiagregant şi se păstrează toate celelalte de mai sus.

Efortul de recuperare începe precoce şi, din nefericire, este laborios, necesitând eforturi îndelungate. De obicei, deficitul neurologic – în special cel motor – se recuperează în cca 12 luni. În cele mai multe cazuri, ceea ce persistă la un an de la debutul dramei va rămâne pentru toată viața.

Accidentul Vascular Cerebral
dr. Sorin Săndulache

Sursă: Revista Viață + Sănătate:

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

 

ACCESEAZĂ SEMINARIILE VIDEO GRATUITE!

creierulatacul-cerebral

Dr. Moroșan Sorin medic șef la Centrul de Medicină Lifestyle Herghelia

În ultimii 24 de ani a consultat mai mult de 25.000 de pacienți, va prezinte în următorul serial subiectele de mai jos:

Titlurile:
1. Impactul dietei vegetariană în sindromul metabolic (fullHD) (39min)
2. Cum se dezvoltă diabetul zaharat și cum se poate trata eficient? (fullHD) (34min)
3. Cum să protejăm arterele? (fullHD) (38min)
4. Microbiota umană în sănătate și boala (fullHD) (33min)
5. Neuroni noi pentru un creier eficient (fullHD) (31min)
6. Alimentație pentru creier Part1 (fullHD) (33min)
7. Alimentație pentru creier Part2 (fullHD) (37min)
8. Melatonina (fullHD) (37min)
9. Secretele apei și beneficiile Hidroterapiei – As. șef. Sorin Capră (fullHD) (36min)

creierulavc

 

18 Views0
atacul-cerebral
Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri

Atacul cerebral (AVC) se produce atunci când alimentarea cu sânge a creierului este întreruptă. Lucrul acesta se poate întâmpla atunci când un vas de sânge din creier se sparge (AVC hemoragic) sau atunci când apare un cheag într-un vas de sânge, care întrerupe alimentarea cu sânge a creierului, sau când vasele cerebrale sunt comprimate de un proces canceros (AVC ischemic). Când celulele creierului sunt private de oxigen, ele mor.

Atacul cerebral: simptomele

De obicei, atacul cerebral apare pe neașteptate și poate include:

  • incapacitatea de a vedea cu unul sau cu ambii ochi;
  • amorțirea feței, a mâinilor sau a picioarelor, în special pe una din părți;
  • durere de cap severă;
  • dificultate în deplasare;
  • amețeală, dificultăți în coordonarea mișcărilor și a echilibrului;
  • stare de confuzie;
  • dificultate în vorbire;

atacul-cerebral

Atacul vascular cerebral tranzitoriu

Mini-AVC-ul, sau atacul vascular cerebral tranzitoriu (AVT), debutează ca un AVC, dar încetează într-o oră sau mai repede, fără a lăsa sechele. De obicei durează câteva minute, însă în faza de început nu se poate pronunța nimeni dacă este vorba de un AVC sau doar de un AVT.

Potrivit Institutului Național al Afecțiunilor Neurologice și AVC din SUA, 33% din cele aproximativ 50 000 de persoane care fac anual AVT fac mai târziu în viață și un AVC sever. De aceea, prezența unui AVT constituie un semnal de alarmă. Dacă aceste simptome sunt prezente și există indicii că ar fi cauzate de un AVC, este foarte important ca persoana în cauză să solicite ajutor medical specializat imediat.

 

Factorii de risc ai AVC-ului

Unii dintre factorii de risc sunt modificabili (spre exemplu, fumatul) alții sunt nemodificabili (spre exemplu, vârsta).

  • Vârsta
  • Istoricul familial
  • Sexul
  • Rasa și etnia
  • Hipertensiunea
  • Diabetul
  • Bolile de inimă
  • Fumatul (tutun sau marijuana)
  • Nivelul colesterolului sanguin
  • Consumul de droguri
  • Obezitatea

Cum poate fi redus riscul unui AVC în viitor?

  • Dacă fumezi, renunță la fumat.
  • Tratează-ți adecvat hipertensiunea.
  • Adoptă o dietă echilibrată, care să-ți asigure atingerea și menținerea unei greutăți corporale sănătoase.
  • Nu consuma alcool.
  • Practică exercițiul fizic zilnic.

Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri

Sursă: Revista Viață + Sănătate

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

ACCESEAZĂ SEMINARIILE VIDEO GRATUITE!

atacul-cerebralatacul-cerebral

Dr. Moroșan Sorin medic șef la Centrul de Medicină Lifestyle Herghelia

În ultimii 24 de ani a consultat mai mult de 25.000 de pacienți, va prezinte în următorul serial subiectele de mai jos:

Titlurile:
1. Impactul dietei vegetariană în sindromul metabolic (fullHD) (39min)
2. Cum se dezvoltă diabetul zaharat și cum se poate trata eficient? (fullHD) (34min)
3. Cum să protejăm arterele? (fullHD) (38min)
4. Microbiota umană în sănătate și boala (fullHD) (33min)
5. Neuroni noi pentru un creier eficient (fullHD) (31min)
6. Alimentație pentru creier Part1 (fullHD) (33min)
7. Alimentație pentru creier Part2 (fullHD) (37min)
8. Melatonina (fullHD) (37min)
9. Secretele apei și beneficiile Hidroterapiei – As. șef. Sorin Capră (fullHD) (36min)

atacul-vascular-cerebralavc

212 Views0
arhitectura-vascularizatiei-cerebrale
Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul

Probabil că nimic nu este mai important pentru ceea ce noi înșine suntem decât creierul nostru. Pe acest suport fizic încărcăm idei, concepții și idealuri (moștenite sau personal elaborate) care ajung în cele din urmă să ne definească. Felul în care noi gândim rămâne totuși un mister. Chiar dacă multe mecanisme au fost descifrate de oamenii de știință, multe lucruri au fost înțelese și multe taine aduse la lumină, felul în care un grup uriaș de celule extraordinare colaborează pentru a edita un gând sau pentru a realiza conștiența rămâne, în ansamblu, o nebuloasă. Întrucâtva, cred că este și normal să fie așa. Dacă ne-am putea înțelege pe deplin, dacă am desluși toate tainele ce ne cuprind, ar însemna să posedăm o inteligență mai mare decât a creierului nostru, ceea ce este imposibil.

Ar putea părea incredibil, dar creierul folosește o treime din cantitatea totală de sânge a organismului și 20% din oxigenul aflat la dispoziție (la copii, chiar spre 50%).

Ca să funcționeze creierul

Pentru ca această superbă mașinărie numită creier să funcționeze, ea are nevoie de multă energie. Vascularizația creierului, rețeaua care asigură nutrienții și oxigenul necesar, este dezvoltată pe măsura importanței absolute a organului. Ar putea părea incredibil, dar creierul folosește o treime din cantitatea totală de sânge a organismului și 20% din oxigenul aflat la dispoziție (la copii, chiar spre 50%). Activitatea permanentă a creierului, atât în stare de veghe, cât și în stare de somn, se realizează pe baza unui metabolism cerebral care, în condiții normale, se menține în limite constante. Deși reprezintă numai 2% din greutatea corpului, creierul primește, în medie, 850 ml de sânge în fiecare minut, consumând 17% din totalul de glucoză circulantă.

Dacă ar fi, de exemplu, să comparăm vascularizația creierului cu cea a inimii, un alt organ despre care nimeni n-ar îndrăzni să spună că nu este vital, am observa că, de departe, creierul are întâietate. Vascularizația cerebrală este mult mai puternică decât cea a inimii.

Exact. Fără marjă de siguranță

Când unui general american din timpul celui de-al Doilea Război Mondial i se cerea să execute o anumită misiune, să cucerească o poziție-cheie sau să apere un punct vital. Era întrebat totodată ce fel de resurse și în ce cantitate ar avea nevoie pentru îndeplinirea cu succes a sarcinii. Pentru a fi siguri că primesc măcar minimul necesar și gândindu-se la penuria de resurse. Generalii pretindeau îndeobște mult peste nevoile reale, asigurându-și astfel o marjă de siguranță ca, până la urmă, să poată executa misiunea. Primeau mai puțin decât ceruseră, dar le era suficient, pentru că au cerut inițial mai mult.

Creierul nostru

Creierul nostru, deși are sarcini suficient de complicate, nu are la dispoziție vreo marjă de siguranță. Nutrienții și oxigenul, în cantitățile pe care le pretinde, sunt într-adevăr absolut necesare. Este bine cunoscut faptul că o privare de numai câteva secunde a creierului de oxigen conduce la lipotimie, pierderea conștienței. O privare doar puțin mai îndelungată poate cauza alterări ireversibile.

Patru „mușchetari“ și un poligon

Creierul este asigurat cu sânge din patru surse:

  • bine cunoscutele două artere carotide (interne)
  • două artere vertebrale

În cazul unui accident, supraviețuirea este posibilă când cel puțin trei dintre aceste artere funcționează încă. Întreruperea circulației în două surse, oricare ar fi ele, este foarte problematică.

Fiecare din aceste vase posedă, teoretic, un teritoriu de irigație bine definit, dar, în același timp, anastomozându-se între ele la baza creierului (poligonul Willis), devine evidentă posibilitatea suplinirii vascularizației în caz de obstrucții. Particularitățile metabolice ale țesutului nervos (necesitățile mari de oxigen), corelate cu modalitatea de distribuție (de tip terminal) a arterelor după ce au pătruns în substanța nervoasă, explică varietatea și gravitatea tabloului clinic, în cazul unor întreruperi ale circulației sanguine.

Poligonul arterial

Probabil că principala vedetă a vascularizației cerebrale este poligonul arterial al lui Willis. El colectează toate cele patru artere sus menționate într un cerc (poligon) comun, astfel încât, dacă una din ele nu mai funcționează (este obstruată sau lezată), nicio parte din creier să nu rămână fără oxigen, ci, din acestă zonă comună, să se continue distribuția cu sânge. Nu ele însele, ci ramurile celor patru artere mai sus menționate dau naștere poligonului Willis, situat pe fața bazală a creierului.

Vascularizația cerebrală | Creierul

Vascularizația cerebrală este satisfăcută printr-un sistem foarte complicat de vase sanguine. Pentru demonstrație, amintesc numai numele arterelor constitutive ale acestui poligon (heptagon):

  • ramura comunicantă anterioară;
  • arterele cerebrale anterioare;
  • arterele carotide interne;
  • ramurile comunicante posterioare;
  • arterele cerebrale posterioare;
  • bifurcația trunchiului bazilar (înființat prin unirea arterelor vertebrale), din care pornesc cele două artere cerebrale posterioare.

Special trebuie amintită și artera cerebrală medie. Este cea mai mare arteră cerebrală, atât din punct de vedere al calibrului, cât și al lungimii. Ea continuă traiectul arterei carotide interne, lucru ce este favorizant în traiectul unei tromboembolii. Din artera cerebrală medie pleacă arterele cerebrale anterioare și ramurile comunicante posterioare.

Sprijin și asigurare la muncă

Anastomozele se realizează prin unirea a două artere (sau mai multe), pentru a forma un trunchi arterial unic, iar importanța funcțională rezidă din posibilitatea suplinirii. Poligonul lui Willis reprezintă sistemul anastomotic cu cea mai mare importanță funcțională.

În afara poligonului amintit, avem încă două sisteme anastomotice importante: anastomoze între circulația ex-tracraniană și cea intracraniană și anastomoze leptomeningeale reprezentate de comunicări ale ramurilor corticale terminale, ce sunt astfel unite la limita de vecinătate a ariilor lor de distribuție.

Arhitectura-vascularizației-cerebrale

Doar în caz de necesitate

Fluxurile colaterale prin sistemele anastomotice sunt ,,nefuncționale’’ în condițiile unei circulații cerebrale normale și devin „funcționale” în diferite condiții patologice. Un canal de flux colateral se deschide când apare un gradient de presiune între două sisteme arteriale anastomotice.

Autonomie

La fel ca și alte arii vasculare din organism, debitul sanguin cerebral este strict corelat cu intensitatea metabolismului țesutului cerebral. Deși circulația cerebrală este integrată circulației generale, ea deține totuși un pronunțat grad de autonomie. Menținerea constantă a debitului în jurul valorii de 50 ml/min/100g și ajustarea permanentă a debitului regional și local, în ciuda unor eventuale fluctuații tensionale sau dezechilibre umorale, se realizează datorită a două mecanisme de reglare: mecanismul chimico-umoral și mecanismul nervos.

Fluxul sanguin

Similar cu alte teritorii circulatorii, fluxul sanguin cerebral depinde de presiunea arterială. Spre deosebire de restul corpului, creierul este capabil să-și regleze aprovizionarea cu sânge prin reflexe de control autonom, altele decât cele din restul compartimentului cardiovascular. Când fluxul sanguin cerebral scade, controlul simpatic reflex determină vasoconstricția sistemică ce sacrifică perfuzia organelor periferice, cu excepția inimii, pentru a crește presiunea arterială și pentru a păstra perfuzia sanguină cerebrală. Invers, o creștere cronică a valorii tensiunii arteriale determină o creștere susținută a rezistenței vasculare cerebrale, în scopul de a menține o presiune capilară normală.

Creierul are deci mecanisme de autoprotecție. Să nu ne bazăm totuși pe asta. Formula ideală este cea amintită încă din Antichitate: Mens sana in corpore sano!

Arhitectura vascularizaţiei cerebrale
dr. Dan Rusu

Sursă: Revista Viață + Sănătate

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

ACCESEAZĂ SEMINARIILE VIDEO GRATUITE!

creierulatacul-cerebral

Dr. Moroșan Sorin medic șef la Centrul de Medicină Lifestyle Herghelia

În ultimii 24 de ani a consultat mai mult de 25.000 de pacienți, va prezinte în următorul serial subiectele de mai jos:

Titlurile:
1. Impactul dietei vegetariană în sindromul metabolic (fullHD) (39min)
2. Cum se dezvoltă diabetul zaharat și cum se poate trata eficient? (fullHD) (34min)
3. Cum să protejăm arterele? (fullHD) (38min)
4. Microbiota umană în sănătate și boala (fullHD) (33min)
5. Neuroni noi pentru un creier eficient (fullHD) (31min)
6. Alimentație pentru creier Part1 (fullHD) (33min)
7. Alimentație pentru creier Part2 (fullHD) (37min)
8. Melatonina (fullHD) (37min)
9. Secretele apei și beneficiile Hidroterapiei – As. șef. Sorin Capră (fullHD) (36min)

creierulavc

176 Views0
AVC
Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe

Maria era cunoscută de prietenii de familie ca o persoană plină de viață, populară, sociabilă, pozitivă și mereu veselă. Întotdeauna le aduna în jurul ei pe celelalte doamne când ieșea în societate. La vârsta de 39 de ani, l-a născut pe cel de-al patrulea copil al familiei. La două zile după naștere, a suferit un accident vascular cerebral, AVC cu hemipareză dreaptă, cu pierderea capacității de comunicare, iar pentru o vreme, a pierdut capacitatea de recunoaștere a celor apropiați.

Recuperarea din AVC

Recuperarea a fost dificilă și a durat câțiva ani. Pe măsură ce Maria își revenea fizic și psihic, familia și cei din jur au observat că Maria s-a schimbat, parcă era o altă persoană. Maria nu prea plângea înainte, dar după AVC, plângea uneori din senin, mai ales în primii doi ani. Toți au observat că Maria de după AVC era altfel decât cea pe care o cunoscuseră: a devenit mai retrasă, cu tendințe spre gânduri și atitudini depresive, timidă, evitând grupurile mari în care excela înainte ca lider. De asemenea, după AVC, Maria vorbea cu dificultate, având nevoie de mai mult timp pentru a răspunde chiar și unor întrebări ușoare.

Consecințe

Prima consecință evidentă după un AVC este incapacitatea fizică, de anumite grade, diferită de la pacient la pacient, dar care „strigă” cel mai tare să fie corectată.
Există însă un al doilea set de consecințe. Aparent nu atât de grave, dar care în realitate pot fi chiar mai debilitante: sunt schimbările psiho-emoționale post AVC. Dacă suntem bine informați în legătură cu aceste consecințe, ele pot fi abordate și rezolvate cu efecte salutare atât pentru sănătatea sufletească a pacientului, cât și pentru sănătatea familiei. Mai mult, recuperarea neuromotorie va fi mai accelerată când se dă atenția cuvenită recuperării psihoemoționale.
Poate că ați avut în familie sau între cunoscuți experiențe asemănătoare, traumatizante nu doar pentru cel „lovit” din senin de un AVC, dar traumatizante în egală măsură și pentru cei apropiați care au îngrijit de cei bolnavi. Majoritatea supraviețuitorilor experimentează tulburări psihoemoționale, iar aproximativ o treime dintre ei au probleme psihoemoționale grave.

Înțelegerea

Este important ca atât cei ce trec personal prin experiența unui AVC, cât și familia lor sau cei apropiați, să înțeleagă că anumite schimbări psihoemoționale sunt urmări normale și frecvente ale AVC. Urmările fizice ale AVC sunt ușor de observat, dar schimbările de comportament. Ca urmare a modificării simțămintelor, emoțiilor, gândurilor, sunt mai greu de catalogat ca fiind consecința AVC. Această ignoranță duce la tensiuni și conflicte neproductive. Înțelegerea și abordarea corectă a schimbărilor și pierderilor suferite la nivel psihoemoțional. Sunt la fel de importante ca tratamentul recuperator al problemelor fizice neuromotorii generate de AVC.

Dedicații

Următoarele postări sunt dedicate accidentului vascular cerebral. Acest fulger necruțător cu două fețe, care poate zdruncina vieți personale, dar și vieți de familie, cu consecințe devastatoare. Sperăm ca, prin informațiile și sfaturile practice, cât mai mulți români să prevină AVC-ul. Dacă acesta s-a produs, să-l abordeze cu maturitate, profesionalism și înțelepciune.

Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
Dr. Nicolae Dan MPH, PhD

Sursă: Revista Viață + Sănătate

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

ACCESEAZĂ SEMINARIILE VIDEO GRATUITE!

atacul-cerebralavc

Dr. Moroșan Sorin medic șef la Centrul de Medicină Lifestyle Herghelia

În ultimii 24 de ani a consultat mai mult de 25.000 de pacienți, va prezinte în următorul serial subiectele de mai jos:

Titlurile:
1. Impactul dietei vegetariană în sindromul metabolic (fullHD) (39min)
2. Cum se dezvoltă diabetul zaharat și cum se poate trata eficient? (fullHD) (34min)
3. Cum să protejăm arterele? (fullHD) (38min)
4. Microbiota umană în sănătate și boala (fullHD) (33min)
5. Neuroni noi pentru un creier eficient (fullHD) (31min)
6. Alimentație pentru creier Part1 (fullHD) (33min)
7. Alimentație pentru creier Part2 (fullHD) (37min)
8. Melatonina (fullHD) (37min)
9. Secretele apei și beneficiile Hidroterapiei – As. șef. Sorin Capră (fullHD) (36min)

atacul-vascular-cerebralavc

236 Views0