P17. Dieta moderna - de tip occidental sau fast-food - Dr. Morosan Sorin
Dieta Modernă – de Tip Occidental sau Fast Food p17. | Dr. Moroșan Sorin
🍟 Dieta modernă – de tip occidental sau fast-food.
  • Bogată în grăsimi animale, dulciuri rafinate.
  • Săracă în fibre alimentare.
  • Procesată la temperaturi înalte – prăjire, grătar.
  • Stocarea pe termen lung.
📋 Tratarea disbiozelor intestinale
  • are în vedere componentele principale ale acestui sindrom:
  • Hrănirea adecvată a bacteriilor benefice. Dezvoltarea acestor populații bacteriene, astfel încât ele să devină cât mai bine reprezentate, va avea ca efect supresarea populațiilor de bacterii patogene precum și fortificarea structurii mucoasei intestinale.
  • Supresia bacteriilor patogene, dăunătoare, care de multe ori devin predominante în flora intestinală.
  • Tratament probiotic, cu capsule sau alimente care conțin bacterii benefice, în cazul unor dezechilibre grave așa cum survin după tratamente intempestive cu antibiotice.
📋 Oferă bacteriilor benefice hrana de care au nevoie
  • Nutrienții alimentari care hrănesc bacteriile benefice organismului uman se numesc prebiotice.
  • Prebioticele fac parte din grupa fibrelor alimentare. Nu orice fel de fibră din alimentația omului are efecte prebiotice ci doar acelea care îndeplinesc următoarele condiții:
  • Să reziste acidității gastrice precum și la acțiunea de digestie, exercitată de enzimele secretate în tubul digestiv uman.
  • Poată fi fermentate de flora bacteriană intestinală.
  • Să stimuleze în mod selectiv creșterea și activitatea bacteriilor benefice, asociate cu starea de sănătate a organismului uman, cum ar fi lactobacilii și bifidobacteriile

here

✏️ ABONEAZĂ-TE LA CANALUL NOSTRU DE YOUTUBE: https://bit.ly/2Nf8CFi​

🍔 Dieta Modernă – de Tip Occidental sau Fast Food | Dr. Moroșan Sorin [2021] part.17.
📍 Terapie Lifestyle în tratarea bolilor civilizației | Dr. Sorin Moroșan
📍 Vrei să scapi de obezitate, reumatism, diabet tip 2, hipertensiune, ateroscleroză, boli cardiovasculare, artrită, sindromul metabolic, stres, anxietate, depresie și de alte boli cronice ale civilizației?
📍 STUDIAZĂ MEDICINA ALTERNATIVĂ, PROCESUL DE NEUROGENEZĂ ȘI AVANTAJELE DIETEI VEGETARIENE TERAPEUTICE…

 

ACCESEAZĂ SEMINARIILE VIDEO GRATUITE!

dieta modernă

📺 VĂ OFERIM SEMINARII VIDEO GRATUITE: https://herghelia.org/terapielifestyle​

#TerapieLifestyle
#CentrulLifestyleHerghelia
#TratamenteNaturale

 

Articole asemănătoare:
  1. [VIDEO] Componentele Sindromului Metabolic p1. | Dr. Moroșan Sorin
  2. [VIDEO] Consecinţele Sindromului Metabolic p2. | Dr. Moroșan Sorin
  3. [VIDEO] Cum Se Dezvoltă Sindromul Metabolic? p3. | Dr. Moroșan Sorin 
  4. [VIDEO] Cum Ajutăm Un Ficat Gras p4. | Dr. Moroșan Sorin
  5. [VIDEO] Cum Se Dezvoltă Diabetul Zaharat p5. | Dr. Moroșan Sorin
  6. [VIDEO] Metabolismul Carbohidratelor p6. | Dr. Moroșan Sorin
  7. [VIDEO] Diabetul Zaharat Tip 1. p7. | Dr. Moroșan Sorin
  8. [VIDEO] Diabetul Zaharat Tip 2. p8. | Dr. Moroșan Sorin
  9. [VIDEO] Hemoglobină Glicozilată (HbA1c) p9. | Dr. Moroșan Sorin
  10. [VIDEO] Managementul Diabetului Zaharat p10. | Dr. Moroșan Sorin
  11. [VIDEO] Cum Să Protejăm Arterele? p11. | Dr. Moroșan Sorin
  12. [VIDEO] Factori De Risc În Ateroscleroză p12. | Dr. Moroșan Sorin
  13. [VIDEO] Cât Să Fie Colesterolul? p13. | Dr. Moroșan Sorin
  14. [VIDEO] Schimbările Colesterolului Total În Programul Lifestyle p14. | Dr. Moroșan Sorin
  15. [VIDEO] Ce Este Microbiota Umană? p15. | Dr. Moroșan Sorin
  16. [VIDEO] Ce Infulențează Sănătatea Microbiotei Intestinale? p16. | Dr. Moroșan Sorin
  17. [VIDEO] Dieta Modernă – de Tip Occidental sau Fast Food p17. | Dr. Moroșan Sorin
  18. [VIDEO] Neuroni Noi Pentru Un Creier Eficient p18. | Dr. Moroșan Sorin
  19. [VIDEO] Hipocampul și Etapele Neurogenezei p19. | Dr. Moroșan Sorin
  20. [VIDEO] Factorii Care Stimulează Neurotrofinele și Neurogeneza p20. | Dr. Moroșan Sorin
  21. [VIDEO] Dieta Adecvată Pentru Creier p21. | Dr. Moroșan Sorin
38 Views0
P16. Ce infulenteaza sanatatea microbiotei intestinale - Dr. Morosan Sorin Copy 01
Ce Infulențează Sănătatea Microbiotei Intestinale? p16. | Dr. Moroșan Sorin
🧬 Factorii care influențează spectrul microbiotei intestinale.
  • Etapele vieții umane.
  • Stilul de viață.
  • Prezența unor situații patologice.
📋 Microbiota în primii ani de viață
  • Colonizarea intestinului uman cu bacterii de diverse tipuri, începe imediat la naștere, copilul fiind expus florei normale care locuiește pe mucoasa vaginală a mamei.
  • în cazul copiilor născuți prin cezariană, se constată diferențe semnificative între microbiota copilului și cea a mamei, acești copii având nevoie de aproximativ șase luni pentru a ajunge să aibă o floră intestinală echilibrată.
  • În primul an de viață, compoziția microbiotei intestinale a copilului, este destul de simplă, variind între indivizi și în timp.
  • După diversificarea alimentației, flora intestinală începe să semene tot mai mult cu cea a adulților tineri și tinde să se stabilizeze ca și compoziție.
📋 Cauzele disbiozelor intestinale
  • Tratamentele cu medicamente antibiotice
  • Sunt printre cele mai frecvente cauze de disbioze intestinale.
  • Capacitatea unui antibiotic de a influența microflora intestinală depinde de spectrul lui de activitate, de farmacocinetica lui, de doză și durata de administrare.
  • Cu cât spectrul antibioticului este mai larg, fiind activ atât pe bacteriile Gram-pozitive cât și pe cele Gram-negative, cu atât impactul asupra florei intestinale este mai puternic.
📋 Scăderea marcată a acidității gastrice
  • Fie datorită unei folosiri prea îndelungate a medicamentelor inhibitoare ale secreției de acid gastric, cum ar fi omeprazolul, lansoprazolul sau pantoprazolul,
  • Fie datorită unor procese autoimune care distrug în timp mucoasa gastrică, așa cum se întâlnesc în gastrita atrofică cronică
📋 Anomalii anatomice ale tractului digestiv
  • congenitale sau apărute în urma anumitor intervenții chirurgicale sau tratamente radioterapice pentru procese tumorale din zonă, cum ar fi enterita prin iradiere.
📋 Alte cauze
  • Tulburări ale motilității intestinale datorate unor afecțiuni cum ar fi: neuropatia diabetică viscerală, sclerodemia , sindromul intestinului iritabil.
  • Pancreatita cronică – insuficiența enzimatică din această situație favorizează dezechilibrul florei intestinale.
  • Ciroza hepatică
  • Boala celiacă

here

✏️ ABONEAZĂ-TE LA CANALUL NOSTRU DE YOUTUBE: https://bit.ly/2Nf8CFi​

🔬 Ce Infulențează Sănătatea Microbiotei Intestinale | Dr. Moroșan Sorin [2021] part.16.
📍 Terapie Lifestyle în tratarea bolilor civilizației | Dr. Sorin Moroșan
📍 Vrei să scapi de obezitate, reumatism, diabet tip 2, hipertensiune, ateroscleroză, boli cardiovasculare, artrită, sindromul metabolic, stres, anxietate, depresie și de alte boli cronice ale civilizației?
📍 STUDIAZĂ MEDICINA ALTERNATIVĂ, PROCESUL DE NEUROGENEZĂ ȘI AVANTAJELE DIETEI VEGETARIENE TERAPEUTICE…

 

ACCESEAZĂ SEMINARIILE VIDEO GRATUITE!

microbiotei intestinale

📺 VĂ OFERIM SEMINARII VIDEO GRATUITE: https://herghelia.org/terapielifestyle​

#TerapieLifestyle
#CentrulLifestyleHerghelia
#TratamenteNaturale

 

Articole asemănătoare:
  1. [VIDEO] Componentele Sindromului Metabolic p1. | Dr. Moroșan Sorin
  2. [VIDEO] Consecinţele Sindromului Metabolic p2. | Dr. Moroșan Sorin
  3. [VIDEO] Cum Se Dezvoltă Sindromul Metabolic? p3. | Dr. Moroșan Sorin 
  4. [VIDEO] Cum Ajutăm Un Ficat Gras p4. | Dr. Moroșan Sorin
  5. [VIDEO] Cum Se Dezvoltă Diabetul Zaharat p5. | Dr. Moroșan Sorin
  6. [VIDEO] Metabolismul Carbohidratelor p6. | Dr. Moroșan Sorin
  7. [VIDEO] Diabetul Zaharat Tip 1. p7. | Dr. Moroșan Sorin
  8. [VIDEO] Diabetul Zaharat Tip 2. p8. | Dr. Moroșan Sorin
  9. [VIDEO] Hemoglobină Glicozilată (HbA1c) p9. | Dr. Moroșan Sorin
  10. [VIDEO] Managementul Diabetului Zaharat p10. | Dr. Moroșan Sorin
  11. [VIDEO] Cum Să Protejăm Arterele? p11. | Dr. Moroșan Sorin
  12. [VIDEO] Factori De Risc În Ateroscleroză p12. | Dr. Moroșan Sorin
  13. [VIDEO] Cât Să Fie Colesterolul? p13. | Dr. Moroșan Sorin
  14. [VIDEO] Schimbările Colesterolului Total În Programul Lifestyle p14. | Dr. Moroșan Sorin
  15. [VIDEO] Ce Este Microbiota Umană? p15. | Dr. Moroșan Sorin
  16. [VIDEO] Ce Infulențează Sănătatea Microbiotei Intestinale? p16. | Dr. Moroșan Sorin
  17. [VIDEO] Dieta Modernă – de Tip Occidental sau Fast Food p17. | Dr. Moroșan Sorin
  18. [VIDEO] Neuroni Noi Pentru Un Creier Eficient p18. | Dr. Moroșan Sorin
  19. [VIDEO] Hipocampul și Etapele Neurogenezei p19. | Dr. Moroșan Sorin
  20. [VIDEO] Factorii Care Stimulează Neurotrofinele și Neurogeneza p20. | Dr. Moroșan Sorin
  21. [VIDEO] Dieta Adecvată Pentru Creier p21. | Dr. Moroșan Sorin
35 Views0
Caleidoscop medical # 2

Melatonina poate reduce riscul de cancer de prostată – lipsa somnului

Lipsa somnului: Nivelul crescut de melatonină, hormonul implicat în ciclul somn-veghe, poate indica un risc mai scăzut pentru dezvoltarea cancerului de prostată în stare avansată, potrivit rezultatelor prezentate la AACR – Prostate Cancer Foundation Conference on Advances in Prostate Cancer Research, care s-a desfăşurat în perioada 18-21 ianuarie 2014. Melatonina este un hormon secretat doar în timpul nopţii, la întuneric, şi este un produs important al ritmului circadian. Foarte multe procese biologice sunt ajustate de ritmul circadian, inclusiv ciclul somn-veghe.

lipsa somnuluiMelatonina poate avea un rol în producerea altor hormoni care influenţează pozitiv unele tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân şi cancerul de prostată. Lipsa somnului şi alţi factori pot influenţa cantitatea de melatonină secretată sau pot bloca secreţia acesteia. Studiile indică faptul că bărbaţii care aveau niveluri mai crescute de melatonină prezentau un risc de dezvoltare a cancerului de prostată în stare avansată cu 75% mai scăzut decât bărbaţii care aveau niveluri mai scăzute de melatonină.

 

 

Autoritatea britanică pentru reglementarea medicamentelor recomandă evitarea diclofenacului la persoanele cu afecţiuni cardiovasculare

Autoritatea britanică pentru reglementarea medicamentelor şi produselor de îngrijire a sănătăţii avertizează că diclofenacul nu ar trebui să fie prescris pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare grave, fiindcă administrarea lui implică un risc minor de infarct şi accident vascular cerebral. Această recomandare vine după o recentă metaanaliză, în urma căreia s-a constatat că riscul de tromboză arterială, asociat cu diclofenacul, este similar celui corelat tratamentului cu inhibitori selectivi de ciclooxigenază (COX-2).

Studiul a arătat că, în comparaţie cu placebo, riscul de accidente vasculare majore a crescut cu circa o treime în cazul tratamentului cu inhibitori COX-2 sau cu diclofenac. Diclofenacul este contraindicat, actualmente, persoanelor care suferă de:

  • cardiopatie ischemică
  • boală arterială periferică
  • afecţiuni cerebrovasculare
  • insuficienţă cardiacă congestivă

lipsa somnului

Acesta ar trebui să fie prescris bolnavilor cu factori de risc semnificativi pentru afecţiunile cardiovasculare (cazul celor care suferă de hipertensiune, hiperlipidemie, diabet zaharat sau fumătorilor) doar după o evaluare medicală atentă. Recomandările sunt valabile doar pentru tabletele, capsulele, supozitoarele şi preparatele injectabile care pot fi eliberate de farmacii cu şi fără reţetă, nu şi pentru formulele cu administrare topică (creme).

Noua recomandare vine după o analiză a Comitetului de Farmacovigilenţă pentru Evaluarea Riscului al Agenţiei Europene a Medicamentelor, care a concluzionat că beneficiile totale ale diclofenacului depăşesc riscurile, dar că există un mic risc de infarct sau de accident vascular cerebral la pacienţii care iau diclofenac în mod sistematic şi regulat, mai ales în doze mari (150 mg pe zi) şi pentru perioade lungi de timp.

Mesteci mai mult, mănânci mai puţin?!

Un studiu recent publicat în Jurnalul Academiei de Nutriţie şi Dietetică (SUA) indică faptul că persoanele care mestecă mâncarea mai mult înainte de a o înghiţi mănâncă mai puţin. Cei care mănâncă mai încet tind să fie mai slabi. Cercetătorii au constatat că porţia se micşora atunci când persoanele mestecau mai mult înainte de a înghiţi – indiferent dacă acestea aveau o greutate normală, dacă erau supraponderale sau obeze.

lipsa somnului

Participanţii la studiu au luat parte la sesiuni săptămânale, la prânz. Aici li se sugera să mănânce atâtea rulouri cu pizza până simt că s-au săturat. În funcţie de sesiune, cercetătorii cereau participanţilor mestecarea fiecărei îmbucături de exact atâtea ori cât au mestecat la prima vizită-test. La jumătate dintre aceştia le-au cerut să mestece mai mult sau chiar dublu. Li s-a cerut, de asemenea, să completeze un chestionar. În cadrul chestionarului participanții erau întrebaţi cât de sătui se simţiseră înainte, în timpul şi după fiecare prânz.

Cercetătorii au descoperit că participanţii au consumat cu 10% mai puţină mâncare. Aceasta presupune 70 de calorii mai puţin, atunci când au crescut numărul de mestecări cu 50%. Atunci când au dublat numărul de mestecări, ei au consumat cu 15% mai puţină hrană. Aceasta înseamnă cu 112 calorii mai puţin.

lipsa somnului

Prevenirea evenimentelor cardiovasculare legate de exerciţiul fizic: este consultul medical mai urgent în cazul activităţii sau al inactivităţii fizice?

Inactivitatea fizică este o problemă serioasă de sănătate întâlnită la nivel mondial. Aceasta contribuie la dezvoltarea rapidă a obezităţii, diabetului şi bolilor cardiovasculare (BCV). De fapt, stilul nostru de viaţă hipokinetic este recunoscut la momentul actual ca fiind unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru bolile inimii, împreună cu obiceiurile alimentare proaste şi fumatul.

Strategiile care vizează sănătatea publică au ca obiectiv şi creşterea nivelului activităţii fizice în rândul populaţiei din ţările industrializate. Ca rezultat, se prevede o creştere a numărului de săli de fitness. Astfel, se aşteaptă ca numărul celor care le frecventează să crească simţitor, în următorul deceniu. Cercetările actuale de piaţă indică faptul că grupul care înregistrează cea mai rapidă creştere a interesului faţă de sălile de fitness este cel format din persoanele cu vârste cuprinse între 35 şi 54 de ani, dar şi grupul persoanelor cu vârstă ≥ cu 55 de ani.

Prevenirea îmbătrânirii

Aceste date, alături de descoperirile recente care indică faptul că exerciţiul fizic regulat previne îmbătrânirea celulară, i-au făcut pe mulţi adulţi (dintre care mulţi sufereau de boli cronice ascunse sau vizibile), să ajungă la concluzia: „Cu cât mai mult exerciţiu, cu atât mai bine.” Alergarea la maraton, de exemplu, a devenit mai populară în ultimele 3 decenii, numărul de participanţi crescând de la 25 000, în 1976, la aproximativ 2 milioane de participanţi, în 2010.

Astfel, putem afirma că există un paradox în rândul populaţiei cu privire la mişcare:

  • numărul de indivizi sedentari creşte, dar,
  • în paralel, se observă o creştere şi în rândul celor care fac exerciţiu fizic viguros timp de mai multe ore zilnic.

Redacția

Sursă: Revista Viață + Sănătate: Caleidoscop medical
http://www.eurekalert.org/pub_releases/2014-01/aafc-mml011314.php
http://www.bmj.ro/articles/2014/01/20/
Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics, online November 11, 2013
http://circ.ahajournals.org/content/early/2014/01/13/CIRCULATIONAHA.114.007641.abstract

Articole asemănătoare
1. Din jurnalul unei femei
2. Artera Coronară: Regina Inimii
3. Rolul fierului în boala coronariană la femei
4. Lipsa somnului: caleidoscop medical

25 Views0
Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă

Accidentul vascular cerebral,
tratat în echipă

Ateroscleroza: Accidentul vascular cerebral ţine în mod tradiţional de domeniul neurologiei, deoarece consecinţele lui au repercusiuni asupra sistemului nervos central şi periferic. La o examinare atentă, AVC-ul are multe în comun cu domeniul cardiologiei, mai ales atunci când vorbim despre prevenirea lui, dar şi din punct de vedere al patologiei comune: este vorba de afectarea arterelor. Când arterele care duc sânge la inimă, rinichi sau la membrele inferioare sunt afectate, există şansa ca, în egală măsură, şi arterele care duc sânge la creier să fie afectate, apărând astfel ateroscleroza.

Ateroscleroza prevenită = AVC-ul prevenit

Majoritatea AVC au la origine procesul în care se formează ateroscleroza – boală degenerativă a vaselor de sânge. Ateroscleroza este şi preocuparea de bază a cardiologilor, mare parte din patologia cardiovasculară având acest substrat. Există boli cardiace în care riscul de AVC (în special embolic) este crescut. Iar unele boli cardiace sunt tratate cu anticoagulante (medicamente care întârzie coagularea sângelui), ceea ce creşte riscul unor reacţii adverse hemoragice, inclusiv al hemoragiei cerebrale.

aterosclerozaAVC este genul de boală pe care nu ne permitem să o aşteptăm. Dacă văd pe cineva fumând şi îl avertizez, că din cauza acestui obicei, riscă să facă AVC, ar fi absurd să răspundă: „OK, voi continua să fumez până la primul AVC, apoi mă voi lăsa.” Consecinţele acestei boli sunt grave: mortalitate mare, invaliditate, cheltuieli, împovărarea familiei, probleme de integrare socială. Ea poate transforma în câteva minute un om activ într-un om dependent de îngrijiri.

Echipa de prevenție

Iată de ce, în cazul bolilor cardio-vasculare, prevenţia este extrem de importantă. Pacientul şi medicul trebuie să facă echipă în lupta împotriva acestui flagel. Partea pacientului este să se documenteze, să afle cât mai multe despre modul cum se poate păstra în formă maximă. De asemenea, pentru a se realiza echipa de care vorbeam, ar trebui să se prezinte la consultaţii medicale. Recomand cu tărie acest lucru, chiar şi atunci când, aparent, totul este în regulă. În fine, recomandările profesioniştilor medicali ar trebui tratate cu mult mai multă seriozitate decât se face uneori.

Partea medicului este să aibă totdeauna în atenţie evaluarea riscului cardiovascular, chiar şi în faţa unui pacient care s-a prezentat pentru o altă afecţiune. În cadrul acestei evaluări, anamneza şi examenul fizic joacă un rol foarte important. Unii factori de risc pot fi identificaţi în această etapă:

  • statutul de fumător
  • hipertensiunea arterială (HTA)
  • obezitatea
  • alimentaţia incorectă
  • sedentarismul
  • stresul
  • abuzul de alcool
  • apneea obstructivă de somn.

În plus, dacă deja este prezentă afectarea unor vase, la examenul clinic pot fi culese date care să ne ajute să o depistăm:

  • angina pectorală (durerea în piept)
  • palpitaţiile
  • claudicaţia intermitentă (dureri la nivelul gambelor, care apar la mers)
  • sufluri vasculare
  • lipsa pulsului periferic
  • deficite neurologice deja prezente.

ateroscleroza

Investigațiile de laborator

Urmează etapa investigaţiilor de laborator. Glicemia şi colesterolul sanguin trebuie verificate cu regularitate, pentru depistarea precoce a diabetului zaharat şi dislipidemiilor. În cazuri selecţionate, recomandăm monitorizarea ambulatorie pe o perioadă de 24 de ore a tensiunii arteriale, care ne poate aduce date suplimentare importante faţă de simpla măsurare ocazională a tensiunii arteriale (media pe 24 de ore, diping-ul nocturn, existenţa unei HTA mascate).

Un demers important este identificarea unor boli cardiace ce pot favoriza emboliile cerebrale:

  • fibrilaţia atrială,
  • unele valvulopatii (stenoza mitrală),
  • unele cardiopatii congenitale (defecte septale, foramen ovale patent).

Majoritaea acestor afecţiuni pot fi diagnosticate (sau cel puţin suspicionate) în timpul examenului clinic, prin sesizarea neregularităţii ritmului sau a suflurilor cardiace. Electrocardiograma (ECG) cu 12 derivaţii ar trebui făcută la toţi pacienţii la care se suspicionează o afecţiune de acest gen. Monitorizarea ECG pentru 24 de ore (Holter) poate fi necesară atunci când traseele sunt normale şi există suspiciunea unor episoade de fibrilaţie atrială. Ecocardiografia transtoracică completează demersurile în acest domeniu, la pacienţii la care sunt prezente semne clinice de boală cardiacă.

Medicația anticoagulantă

În ce priveşte tratamentul anticoagulant, se pot face multe greşeli, atât de către medic, cât şi de către pacient. Stabilirea corectă a medicaţiei este importantă. Dacă prescriem acest tip de tratament unui pacient cu risc embolic mic, vom creşte riscul de AVC hemoragic în mod inutil. Dacă neglijăm să prescriem anticoagulante unui pacient cu risc embolic mare, îl lăsăm expus riscului de AVC embolic. Medicul trebuie să se informeze corect şi să facă toate investigaţiile necesare pentru a lua o decizie înţeleaptă.

Odată început tratamentul anticoagulant, este obligatorie monitorizarea lui atentă şi ajustarea continuă a dozelor. Uneori nu se poate face acest lucru, din diverse motive (acces dificil la un laborator, pacient necooperant, comunicare dificilă cu medicul curant). În astfel de situaţii, este mai bine să se recurgă la un tratament ce nu necesită monitorizare, chiar dacă are eficienţă mai mică (aspirina) sau preţ ridicat (noua generaţie de anticoagulante orale).

Poate că demersurile prezentate mai sus pot părea complicate, consumatoare de timp şi bani. Să nu uităm însă că un gram de prevenţie valorează cât o tonă de tratament.

 

dr. Ionel Bratu
cardiolog

Sursă: Revista Viață+Sănătate: Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

30 Views0
În Lupta cu COVID-19- Două Adevăruri Esențiale [WebinarLIVE]
ÎN LUPTA CU COVID-19: Două Adevăruri Esențiale [WebinarLIVE] [2021]

🚑 Programul de la Herghelia poate ajuta mulți oameni în criza Covid-19!
🏥 Sfaturi practice pentru prevenția primară, secundară și terțiară în Covid-19
🕺Prevenția primară, secundară (tratament adjuvant) și terțiară (tratament sechele) în Covid-19

  • Ce puteți face pentru dumneavoastră și pentru cei afectați de Covid-19?
  • Puteți face ACUM un bine multora loviți în soartă de Covid-19
  • 🔬 Așadar, ce trebuie să facem ca să:
  • prevenim,
  • ajutăm în tratamentul Covid-19 și
  • atenuăm sau să vindecăm sechelele Covid-19?

🛑🛑🛑 Programul de la Herghelia ESTE FOARTE PUTERNIC ANTI-INFLAMATOR, PRIN URMARE EFICIENT ȘI ÎN VIROZE (infecții acute) și nu doar în boli cronice 🛑🛑🛑

ÎN LUPTA CU COVID-19: Două Adevăruri Esențiale [WebinarLIVE] [2021]

ACCESEAZĂ SEMINARIILE VIDEO GRATUITE!

metabolismul-carbohidratelorLUPTA-CU-COVID

Dr. Moroșan Sorin medic șef la Centrul de Medicină Lifestyle Herghelia

În ultimii 24 de ani a consultat mai mult de 25.000 de pacienți, va prezinte în următorul serial subiectele de mai jos:

Titlurile:
1. Impactul dietei vegetariană în sindromul metabolic (fullHD) (39min)
2. Cum se dezvoltă diabetul zaharat și cum se poate trata eficient? (fullHD) (34min)
3. Cum să protejăm arterele? (fullHD) (38min)
4. Microbiota umană în sănătate și boala (fullHD) (33min)
5. Neuroni noi pentru un creier eficient (fullHD) (31min)
6. Alimentație pentru creier Part1 (fullHD) (33min)
7. Alimentație pentru creier Part2 (fullHD) (37min)
8. Melatonina (fullHD) (37min)
9. Secretele apei și beneficiile Hidroterapiei – As. șef. Sorin Capră (fullHD) (36min)

diabetul zaharatLUPTA-CU-COVID

Cuvinte de cheie: #TratamentCovid19, tratament, covid-19, tratament covid-19, tratamente covid-19, tratamente pentru covid-19, covid-19, tratament coronavirus, tratamente coronavirus covid-19, medicament covid-19, tratamentele pentru covid 19, #PrevențieCovid19, asigurare covid-19, coronavirus tratamente in sua, #TratamenteNaturisteCoronavirus, coronavirus tratament, tratament covid-19 fara spitalizare, bolnavi de covid-19, coronavirus tratamente homeopatice, medicamente coronavirus covid-19, tratament naturist, tratament cu plasma

40 Views0
COVID-19- Secretele Celor Care Au Depășit Cu Bine Infecția cu Noul Virus
Tratament COVID-19: Secretele Celor Care Au Depășit Cu Bine Infecția cu Noul Virus [2021]
🏥 Programul de la Herghelia poate ajuta mulți oameni în criza Covid-19!
📃 Sfaturi practice pentru prevenția primară, secundară și terțiară în Covid-19
📢 Prevenția primară, secundară (tratament adjuvant) și terțiară (tratament sechele) în Covid-19

 

 

 

📢 Știam, pe baza experienței de peste 20 de ani acumulate, că programul de la Herghelia este un remediu eficient pentru bolile cronice dar acum, în timpul pandemiei, am descoperit că programul de la Herghelia poate să ajute și în infecțiile acute cum este cea cu coronavirusul SARS- CoV2.
🚑 Programul de la Herghelia ESTE FOARTE PUTERNIC ANTI-INFLAMATOR, PRIN URMARE EFICIENT ȘI ÎN VIROZE (infecții acute) și nu doar în boli cronice.

 

🛑🛑 FOARTE IMPORTANT 🛑🛑
Avem resurse în acest sens pe care dorim să le punem la îndemâna dvs. și prin dvs. la îndemâna cât mai multor prieteni, colegi, cunoscuți concetățeni ai dvs.! Dorim să vă punem la îndemână două webinare (conferințe video) pe care le-am susținut luna Noiembrie 2020. Primul se referă la secretele celor care au trecut cu bine prin infecția cu cornavirus iar al doilea la două sisteme naturale importante în lupta cu coronavirusul. Puteți avea acces gratuit la cele două webinare accesând situl nostru www.herghelia.org și acolo le veți vedea pe prima pagină. Vă rugăm să dați mai depate ca și alții să poată urmări aceste webinare!!!!
🛑🛑🛑 Programul de la Herghelia ESTE FOARTE PUTERNIC ANTI-INFLAMATOR, PRIN URMARE EFICIENT ȘI ÎN VIROZE (infecții acute) și nu doar în boli cronice 🛑🛑🛑

ACCESEAZĂ SEMINARIILE VIDEO GRATUITE!

metabolismul-carbohidratelorTratament COVID

Dr. Moroșan Sorin medic șef la Centrul de Medicină Lifestyle Herghelia

În ultimii 24 de ani a consultat mai mult de 25.000 de pacienți, va prezinte în următorul serial subiectele de mai jos:

Titlurile:
1. Impactul dietei vegetariană în sindromul metabolic (fullHD) (39min)
2. Cum se dezvoltă diabetul zaharat și cum se poate trata eficient? (fullHD) (34min)
3. Cum să protejăm arterele? (fullHD) (38min)
4. Microbiota umană în sănătate și boala (fullHD) (33min)
5. Neuroni noi pentru un creier eficient (fullHD) (31min)
6. Alimentație pentru creier Part1 (fullHD) (33min)
7. Alimentație pentru creier Part2 (fullHD) (37min)
8. Melatonina (fullHD) (37min)
9. Secretele apei și beneficiile Hidroterapiei – As. șef. Sorin Capră (fullHD) (36min)

Tratament COVIDmetabolismul-carbohidratelor

Cuvinte de cheie: #TratamentCovid-19, tratament, tratament covid-19, covid-19, tratament coronavirus, covid19, tratament covid, medicament covid-19, o noua schema de tratament pentru covid-19, tratament covid-19 #FaraSpitalizare, coronavirus tratament, prevenție covid-19, ultima ora, #TratamentCoronavirus, asigurare covid-19, kit impotriva covid-19, covid-19 ultimul bilant, pacaleala cu tratament fals, tratamentele pentru covid-19
Articole asemănătoare:
  1. Tratament COVID-19: Secretele Celor Care Au Depășit Cu Bine Infecția cu Noul Virus [2021]
  2. ÎN LUPTA CU COVID-19: Două Adevăruri Esențiale [WebinarLIVE] [2021]
  3. COVID-19 | Terapia hidrotermică și nutrițională în prevenția primară și secundară | Dr. Nicolae Dan
  4. General Revulsive: Întărirea Sistemului Imunitar | Sorin Capră | Herghelia [2021]
  5. Creșterea Artificială A Temperaturii Corpului | Sorin Capră | Herghelia [2021]
  6. Băi Alternante de Față: Tratament Hidrotermic | Sorin Capră | Herghelia [2021]
  7. Băi Alternante De Picioare: Tratament Hidrotermic | Sorin Capră | Herghelia [2021]
  8. Sănătate la îndemâna ta – Cum ne putem ajuta singuri în lupta cu COVID-19?
  9. ERA COVID-19 și Medicina Stilului De Viață part.1 | Valentina și Dr. Nicolae Dan
  10. ERA COVID-19 și Medicina Stilului De Viață part.2 | Valentina și Dr. Nicolae Dan
44 Views0