/
20 Views0
alimentație sănătoasă

Alimentație sănătoasă: 8 strategii alimentare pentru prevenirea sau reabilitarea accidentului vascular cerebral.

A mânca sănătos după un accident vascular cerebral (AVC) constituie una din cheile recuperării. O alimentație sănătoasă poate ajuta la controlul tensiunii arteriale, la controlul greutății corporale, la reducerea riscului de a face un nou AVC și poate ajuta celelalte componente ale recuperării după AVC.

Aşadar, care sunt cele 8 strategii alimentare pentru a preveni un AVC sau a te recupera după un AVC?

1. Alimentație sănătoasă: consumă o dietă variată zilnic.

Deoarece niciun aliment singur nu ne poate aduce toţi nutrienţii de care avem nevoie, trebuie să consumăm din toate grupele de alimente reprezentate în Farfuria Mea. Alcoolul nu este recomandat ca aliment în dieta de după AVC

2. Consumă alimente cu un spectru variat de culori la fiecare masă.

Alimentele colorate intens şi variat (desigur, vorbim despre fructe, zarzavaturi, legume) ar trebuie să fie prezente la fiecare masă. Caută să ai un curcubeu în farfurie, alegând vegetale colorate în negru, roşu, portocaliu, galben sau verde intens, pentru că asta înseamnă o varietate de nutrienţi cu valenţe preventive şi curative. Fructele de pădure, afinele în special, par a avea valenţe regenerative pentru creier. Aceleași efecte au și prunele sau alte fructe din familia prunului.

3. Consumă zilnic cel puțin 5 porții de legume și fructe.

Cercetarea arată că unul din modurile cele mai bune de a îmbunătăţi dieta este acela de a consuma mai multe legume şi fructe, cel puţin cinci porţii pe zi. Acesta este unul din principalele criterii pentru a alimentație sănătoasă.

O porţie de legume înseamnă: o cană de frunze (salată, spanac, sfeclă etc.), o jumătate de cană de legume fierte, 180 ml de suc de legume. O porţie de fructe înseamnă: un fruct de mărimea unei mingi de tenis, o banană mică, o jumătate de cană de salată de fructe în suc propriu, o jumătate de grepfrut, o cană mică de pepene roşu mărunţit sau fructe de pădure, 2 linguri de fructe uscate sau 120 ml de suc de fructe.

alimentație sănătoasă

4. Studiază etichetele alimentare.

Eticheta alimentului furnizează informaţii importante despre caloriile şi nutrienţii din produsul respectiv. Pentru a reduce riscul apariţiei sau reapariţiei unui AVC, urmăriţi: numărul total de calorii (este bine să consumaţi cu precădere alimente care au mai puţin de 125 kcal la 100 grame de produs), cantitatea totală de grăsimi, cantitatea de grăsimi saturate, cantitatea de grăsimi trans, conţinutul de colesterol, cantitatea de sare şi de fibre alimentare. Un cumpărător informat va lua decizii mai bune de a cumpăra ceea ce previne şi tratează şi nu va face alegeri care să crească riscul unui (nou) AVC.

5. Limitați consumul de grăsimi saturate, de grăsimi trans și de colesterol.

Aceste grăsimi se pot recunoaşte uşor: sunt solide la temperatura camerei. Acestea se găsesc cu precădere în carne şi preparate din carne, în brânzeturi, lapte gras şi în gălbenuşul de ou. Se găsesc, de asemenea, şi în patiserii, prăjituri, chipsuri de cartofi şi porumb prăjite în ulei, margarină, alimente prăjite şi produse de panificaţie. Aceste grăsimi cresc colesterolul sanguin şi pot creşte astfel riscul de AVC şi infarct miocardic.

alimentație sănătoasă

Alegeţi lapte şi lactate degresate și folosiţi cu precădere albuşul din ou.  Dacă veţi continua să consumaţi carne, făceți-o mai rar, alegând carnea slabă de pui, fără grăsime şi piele. Folosiţi cu economie grăsimi lichide în alimentaţie (uleiuri vegetale) în locul celor solide, fierbeţi şi coaceţi în loc să prăjiţi. Nu consumaţi preparate cu margarină, cu uleiuri hidrogenate sau parţial hidrogenate. În general, vegetarienii au un risc mai scăzut de a avea un AVC decât omnivorii.

Într-un studiu publicat în 2011 și efectuat în 52 de țări de pe toate continentele, concluzia a fost că 90% din AVC-uri ar putea fi prevenite și aproximativ 50% din ele ar putea fi prevenite prin adoptarea unei diete sănătoase. Pentru a schimba dieta în bine, este utilă colaborarea cu un dietetician licențiat care vă poate învăța cum să planificați și să preparați un meniu sănătos. Puteți folosi ca bază de pornire Farfuria alimentaţiei sănătoase 2012 (Ghidul vizual al alimentaţiei sănătoase, promovat de Asociaţia Română de Nutriţie şi Dietetică).

6. Scădeți consumul de sare din dietă.

Consumul crescut de sare/sodiu este la ordinea zilei pentru marea parte a populaţiei. Consumul de sodiu dincolo de nevoia reală duce la creşterea fluidului circulant şi la creşterea tensiunii arteriale, factor de risc major în apariţia AVC. Sarea este principala sursă de sodiu din dieta noastră. La 5 g de sare avem 2 g de sodiu. Nevoia zilnică de sodiu pentru un adult sănătos nu este mai mare de 2-2,4 g/zi, însumând sodiul din toate alimentele (pâine, lapte, carne, legume, semipreparate, preparate finite). Aceasta înseamnă că majoritatea populaţiei nu are nevoie de o solniţă la masă! Pentru cei ce au deja hipertensiune arterială, nu e bine să se depăşească un aport de 1,5 g de sodiu pe zi. Practic, după un AVC, nu trebuie să mai adăugăm sare la masă, ci să ţinem cont de următoarele:

  • Folosiți condimente şi plante aromatice în loc de sare.
  • Folosiți cât mai puţine conserve şi alimente procesate (supe, legume, preparate congelate, sosuri, budinci, semipreparate cu orez, paste sau cartofi).
  • Consumați cât mai multe alimente proaspete fără sare!
  • Dacă folosiţi semipreparate îngheţate, verificaţi să nu depăşească 0,6 g de sodiu pe porţie.
  • Înlocuiţi gustările alcătuite din chipsuri, alune prăjite şi sărate, covrigei, biscuiţi, pufuleţi etc. cu fructe, floricele de porumb simple şi sticksuri de diverse legume.
  • Citiţi eticheta medicamentelor fără prescripţie: siropuri pentru gripe, medicamente pentru dureri de cap, pentru afecţiuni ale stomacului etc. Acestea pot conţine sodiu.

alimentație sănătoasă

7. Pentru o alimentație sănătoasă, folosiți alimente bogate în fibre alimentare.

Fibrele alimentare sunt acele părţi din alimentele vegetale (tărâţa, coaja etc.) care nu se digeră. Fibrele alimentare sunt însă importante, deoarece pot reduce colesterolul şi riscul pentru boli cardio-vasculare, inclusiv AVC. De asemenea, influenţează digestia şi absorbţia nutrienţilor. Dincolo de scăderea colesterolului, fibrele alimentare au şi alte beneficii:

  • pot ajuta în reglarea glicemiei,
  • asigură regularitatea scaunului,
  • previn diverse afecţiuni digestive
  • ajută la menţinerea greutăţii.

Conform OMS, adulţii ar trebui să consume între 27-40 g de fibre zilnic. Pentru a creşte consumul de fibre alimentare, consumaţi pâine şi paste integrale; folosiţi la micul dejun cereale integrale; în loc de sucuri de fructe, folosiţi fructe ca atare, consumaţi leguminoase (păstăioase), legume şi zarzavaturi (salate) zilnic, orez integral (brun), nuci şi seminţe. Alimentele rafinate, băuturile răcoritoare, pâinea şi pastele albe au puţine fibre sau deloc, iar produsele animale nu au fibre alimentare deloc. Consumul de zahăr trebuie redus. De regulă, o dietă cu alimente nerafinate, bogată în fibre alimentare, are un conţinut redus de zahăr adăugat.

8. Mențineți sau atingeți o greutate sănătoasă.

O cale importantă în reducerea riscului unui (nou) AVC este aceea de a ajunge la o greutate sănătoasă. Despre exerciţiul fizic s-a amintit şi în celelalte articole, aşa că ne vom focaliza aici doar asupra dietei, cu înţelegerea că exerciţiul fizic nu poate lipsi din acest tandem al managementului greutăţii. Aceasta înseamnă să fim atenţi la mărimea porţiilor, să consumăm alimente bogate în fibre alimentare şi sărace în grăsimi, să ţinem sub observaţie obiceiurile alimentare. Să stabilim un plan realizabil (nu mai mult de o reducere cu 10% a greutăţii într-un an), cu obiective pe termen scurt şi lung. Să avem multă răbdare, pentru că scăderea în greutate nu are loc peste noapte!

În final, vom aborda unele din problemele fizice generate de AVC, care pot interfera cu actul alimentării şi statusul nutriţional al persoanei. Un AVC poate devasta sănătatea nutriţională a unei persoane, deoarece poate limita capacitatea ei de a executa acivităţi zilnice legate de alimentaţie, cum ar fi mersul la cumpărături, prepararea hranei şi actul propriu-zis al hrănirii. AVC-ul poate interfera cu capacitatea persoanei de a înghiţi, din cauza slăbirii muşchilor limbii sau a pierderii coordonării mişcărilor limbii. Mâncarea poate să rămână ca într-un buzunar între obraz şi dinţi şi pacientului poate să-i curgă din gură saliva şi mâncarea.

Alte probleme frecvente legate de actul hrănirii după AVC sunt: pacientul se poate îneca, poate tuşi în timpul mesei sau după, nu poate suge lichide printr-un pai, dar se îneacă dacă bea lichide din pahar, lipsa reflexului de vomă, infecţii respiratorii ale tractului respirator superior. Dacă nevoile nutriţionale nu sunt satisfăcute, persoana poate suferi de malnutriţie, scăzând în greutate şi neavând poftă de mâncare. Dietele speciale modificate pentru nevoile specifice post AVC trebuie să fie individualizate de către un dietetician licenţiat pentru a depăşi cu succes aceste handicapuri. alimentație sănătoasă

 

Sfaturi pentru alimentarea celor cu probleme de deglutiție (înghițire):
  • lichidele cu consistență mai groasă sunt mai ușor de înghițit.
  • este important să se consume aproximativ opt pahare de fluide pe zi.
  • alimentele mai calde sau mai reci fac înghițirea mai ușoară.
  • uneori se impune consumul unor porții mai mici de alimente în reprize repetate de-a lungul zilei.
  • limentele solide (felul doi) să fie garnisite cu sosuri, să aibă și lichid, să nu fie uscate.

 

Dietoterapie
dr. Nicolae Dan, MPH, PhD
Profesor asociat de Nutriție și Dietetică, UMF Tg. Mureș

Sursă: Revista Viață + Sănătate

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană