/
12 Views0
diabetul

Diabetul: Se estimează că diabeticii au un risc cam de trei ori mai mare de a prezenta un AVC ischemic față de persoanele care nu suferă de diabet. Această creştere a riscului de AVC la diabetici se constată mai ales la grupele de vârstă mai tinere. Maximul de risc este atins la pacienții cu vârsta cuprinsă între 45 şi 55 de ani.

Deşi AVC are o incidență mai crescută, atacul ischemic tranzitor (AIT) este mult mai rar întâlnit la persoanele cu diabet zaharat. AIT este un mini-AVC, în care se întrerupe doar tranzitoriu circulația sanguină într-un anumit teritoriu cerebral. În aceste zone nu se produce moartea neuronilor, simptomele caracteristice disparând în câteva minute sau în maxim 24 de ore.

Apariția unui AIT ajută pacientul să conştientizeze pericolul în care se află, şi anume faptul că poate dezvolta oricând un AVC bine constituit, care să ducă la pierderea unei zone din cortexul cerebral, cu consecințe catastrofale asupra calității vieții lui. Din cauza faptului că, deseori, la diabetici lipseşte acest semnal de avertizare, este necesar ca pacientul să cunoască factorii de risc care favorizează apariția AVC şi modul în care poate reduce cât mai mult acțiunea lor.

De ce diabetul crește predispoziția unui AVC?

Cei mai mulți pacienți cu diabet zaharat prezintă un tablou patologic complex. Acesta este format din mai multe probleme de sănătate care s-ar putea să nu fie evidente prin simptome clinice. Evidențierea acestor probleme de sănătate se face mai degrabă prin investigații de laborator. Fireşte, se pune întrebarea: care dintre aceste anomalii este implicată în dezvoltarea infarctelor cerebrale? Era de aşteptat ca primul incriminat să fie hiperglicemia şi mai multe studii au indicat o asociere între valorile crescute ale glucozei în sânge şi riscul de apariție al AVC.

Pe de altă parte, în studiile clinice în care, prin tratamente medicamentoase intensive, s-a realizat un control optim al glicemiei, nu s-a observat o scădere semnificativă a incidenței AVC, comparativ cu pacienții care au primit numai medicația tradițională. În concluzie, doar controlul adecvat al glicemiei nu este suficient pentru a preveni apariția AVC. Este nevoie să mergem mai profund, la rădăcinile diabetului, pentru a opri dezvoltarea infarctelor cerebrale.

diabetul

Diabetul zaharat constituie o amenințare tot mai mare pentru sănătate în secolul XXI, incidența sa fiind tot mai mare, mai ales în societățile care adoptă o dietă bogată caloric şi întreprind tot mai puține activități fizice. Peste 90% din cazurile de diabet nu se datorează în principal lipsei de insulină. Problema majoră este aceea că receptorii celulari nu răspund la acțiunea insulinei. Datorită acestei probleme, glucozei nu îi este permis să treacă din sânge în celule, unde ar trebui să fie metabolizată. Această stare se numeşte rezistență la insulină. Este recunoscută ca fiind unul din cei mai importanți factori care dezvoltă diabetul şi ateroscleroza cardiacă şi cerebrală.

Care sunt cauzele rezistenței la insulină?

Studiile inițiale care au cercetat rezistența la insulină au indicat obezitatea abdominală ca fiind principala cauză a dereglării metabolismului glucozei. Studiile actuale indică, mai specific, în primul rând, grăsimea viscerală, cea care se depune în interiorul şi împrejurul organelor viscerale, ca fiind principalul vinovat. Acumularea de grăsime în ficat, care poartă denumirea de steatoză hepatică, este unul din mecanismele-cheie care întrețin acele procese patologice. Acestea se vor materializa în apariția diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale şi a aterosclerozei cardiace şi cerebrale.

Această îngrăşare a ficatului se datorează în principal stilului de viață caracterizat de un consum ridicat de alimente rafinate, supraprocesate. Aceste alimente sunt bogate în grăsimi animale, zahăr, fructoză, făină albă, şi sărace în fibre alimentare, acizi graşi omega-3, antioxidanți şi minerale. Prea adesea, acest tip de alimentație este însoțit de lipsa activității fizice şi, implicit, de un nivel foarte scăzut al arderilor metabolice.

Dezordinea în programul zilei, tensiunea nervoasă ridicată în fața multiplilor factori stresori, mesele bogate seara târziu şi pierderea somnului dinainte de miezul nopții contribuie prin diverse mecanisme neuroendocrine la dereglarea metabolismului. Deasemeni, consumul mai mare de alcool joacă şi el un rol important în dezvoltarea steatozei hepatice. Asocierea acestor factori în diverse combinații, mai mult sau mai puțin agresive, îşi spune cuvântul hotărâtor în magnitudinea proceselor patologice care se dezvoltă în acest context.

În concluzie, nu doar persoanele evident obeze, cu mai mult de 20 de kilograme în plus, prezintă un risc major de AVC, ci şi acele persoane care au acumulat o cantitate mai mică de grăsime suplimentară, dar în cele mai nepotrivite locuri, adică în ficat sau împrejurul organelor viscerale.

diabetul

Dezordinea în programul zilei, tensiunea nervoasă ridicată în faţa multiplilor factori stresori, mesele bogate seara târziu şi pierderea somnului dinainte de miezul nopţii contribuie prin diverse mecanisme neuroendocrine la dereglarea metabolismului.

Care sunt consecințele rezistenței la insulină?

La cele mai multe persoane, rezistența la insulină, într-o primă etapă, provoacă creşterea nivelului de insulină în sânge. Această combinație, rezistență la insulină – hiperinsulinemie, pe termen lung, are efecte multiple asupra organismului. La nivelul peretelui arterial, în endoteliul vascular au loc procese patologice care afectează circulația sanguină adecvată, eficientă:

  • Se reduce capacitatea de vasodilatație a arterelor, arteriolelor şi capilarelor, din cauza scăderii marcante a sintezei de oxid nitric. Din această cauză, țesuturile vor fi mai slab irigate şi oxigenate şi, implicit, glucoza va fi mai deficient utilizată.
  • Creşte permeabilitatea capilară, fapt care permite radicalilor liberi şi endotoxinelor din diverse surse să treacă în țesuturi. Ajunse aici, vor iniția procese oxidative care să amenințe integritatea morfofuncțională a celulelor. Apar procese inflamatorii care favorizează dezvoltarea plăcilor de ateroscleroză, în special pe arterele coronare, cerebrale, renale, retiniene şi ale membrelor inferioare.
  • În acest context, endoteliul vascular îşi pierde din proprietățile sale de a menține un bun echilibru fluido-coagulant. Astfel, apare o stare protrombotică, cu posibilitatea formării de cheaguri în interiorul vaselor de sânge. Practic, procesele descrise mai sus constituie baza pentru apariția atacurilor vasculare cerebrale, a infarctului miocardic acut şi a arteriopatiei obliterante.
diabetulAcest proces de îngrășare a ficatului se datorează în primul rând stilului de viață caracterizat prin consumul de cantități mari de alimente rafinate, procesate. Acestea sunt ridicate în grăsimi animale, zahăr, fructoză, amidon, fiind sărace în fibre, acizi grași omega-3, antioxidanți și săruri minerale.

 

În concluzie, o persoană care este diagnosticată cu diabetul zaharat de tip II are nevoie să înțeleagă că acea glicemie crescută pe care a găsit-o în analizele de laborator nu este decât o fațetă a unui complex patologic care se află deja în desfăşurare în organismul lui. Iar dacă fațeta aceasta nu pare aşa de amenințătoare, e fără dureri, doar faptul că glucoza sanguină se încăpățânează să stea mai sus decât trebuie, celelalte fațete, care încă nu se văd, pot să însemne invalidități majore în viața individului.

În consecință, este nevoie de o abordare hotărâtă, chiar la rădăcina problemei. Aşa că alegeți alimentele cele mai valoroase (zarzavaturi, legume, fructe, nuci şi semințe), bogate în antioxidanți, fibre alimentare şi acizi graşi omega-3. Dezvoltă un stil de viață activ. Și, nu în ultimul rând, pune ordine în program. Merită, este pentru arterele tale, pentru creierul tău!

dr. Sorin Moroșan
Medicină Lifestyle

Sursă: Revista Viață + Sănătate

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană