Baia de aburi rusească – un remediu adjuvant în depresie

Baia de aburi rusească
un remediu adjuvant
în depresie

Din cauza complexităţii simptomatologiei depresiei, când vorbim de tratamente hidroterapeutice, e bine să apelăm la o varietate mai mare, şi nu doar la un remediu bine ţintit. Vom prezenta în acest număr un tratament care contribuie la diminuarea simptomelor prin efectul sedativ (când subiectul este agitat), iar în numărul următor vom vorbi despre un remediu care stimulează persoana care prezintă simptome de apatie (fără energie, fără poftă de viaţă).

 

Baia de aburi rusească: corpul este înconjurat de aer fierbinte, foarte umed. Corpul este încălzit cu atât mai mult cu cât căldura nu se pierde prin evaporare. Temperatura corpului se va ridica în funcție de durata tratamentului. Tratamentul acesta se face stând așezat, dar se poate face și în poziția culcat.

Scop si efecteBaia de aburi

Crește temperatura corpului, intensifică metabolismul, produce transpirație, mărește pulsul, mărește tensiunea arterială, sporește fluxul sanguin prin piele, face să crească numărul celulelor albe în circulația sangvină.

Indicaţii

Baia de aburi rusească este indicată pentru:

  • efectul sedativ (15-20 minute) în depresie
  • poliartrită reumatoidă (1-2 ore)
  • hipotensiune, ca pregătire pentru proceduri reci
  • simptomele unui guturai sau gripă (1-1,5 ore)
  • boala Lyme (borelioza) (1-2 ore)

Contraindicaţii

Baia de aburi rusească nu se recomandă persoanelor cu: diabet, probleme cardiovasculare, epuizare, tensiune arterială ridicată.

Materiale necesare

  • Un scaun vechi de lemn;
  • Un ceainic și o plită electrică;
  • O învelitoare de plastic (perdeaua de la duș cusută e foarte bună);
  • 3-4 prosoape de pus în jurul gâtului, pe umeri, pe genunchi (ca plasticul să nu atingă pielea);
  • Materiale necesare pentru o baie fierbinte la picioare;
  • Pungi cu gheață;
  • Lighean cu apă cu gheață şiprosoape mici;
  • Ceas;
  • Un pahar cu apă de băut.

Tratament

  • Puneți apă în ceainic (se poate și ceai) pe o plită fierbinte, care a fost așezată sub scaun: ceainicul să fie îndreptat cu gâtul spre spatele scaunului.
  • Acoperiți scaunul cu un prosop.
  • Așezați jos un lighean cu apă fierbinte, la 400C.
  • Așezați pacientul pe scaun, cu picioarele introduse în apa caldă.
  • Puneți un prosop în jurul gâtului, umerilor, genunchilor, pentru a nu veni în contact cu folia.
  • Acoperiți pacientul de la gât în jos cu folia (ca un cort), cuprinzând și ligheanul cu apă fierbinte pentru picioare.
  • Protejați capul cu o compresă rece, iar dacă pulsul depășește 120 bătăi/minut, puneți o pungă de gheață pe zona precordială.
  • Încurajați consumul de apă, pentru a grăbi transpirația.

Durată

  • Efect tonic – 6 minute;
  • Efect sedativ (depresie) – 15-20 minute;
  • Creștere semnificativă a temperaturii corpului – 1-2 ore (am descris tratamentul în numărul din decembrie 2013, pentru boala Lyme, poliartrită reumatoidă, gripă etc.).

Încheierea tratamentului

Așezați pacientul culcat, acoperit cu o pătură care să mențină căldura cel puțin 30 de minute.

Sorin Capră
Asistent șef

Sursă: Revista Viață + Sănătate : Baia de aburi rusească –un remediu adjuvant în depresie

Articole asemănătoare

1. Din jurnalul unei femei
2. Artera Coronară: Regina Inimii
3. Rolul fierului în boala coronariană la femei
4. Lipsa somnului: caleidoscop medical
5. Ce ştii despre infecţia urinară?
6. Vitamina B12 în alimentaţia umană (III)
7. Baia de aburi rusească – un remediu adjuvant în depresie

34 Views0
Caleidoscop medical # 2

Melatonina poate reduce riscul de cancer de prostată – lipsa somnului

Lipsa somnului: Nivelul crescut de melatonină, hormonul implicat în ciclul somn-veghe, poate indica un risc mai scăzut pentru dezvoltarea cancerului de prostată în stare avansată, potrivit rezultatelor prezentate la AACR – Prostate Cancer Foundation Conference on Advances in Prostate Cancer Research, care s-a desfăşurat în perioada 18-21 ianuarie 2014. Melatonina este un hormon secretat doar în timpul nopţii, la întuneric, şi este un produs important al ritmului circadian. Foarte multe procese biologice sunt ajustate de ritmul circadian, inclusiv ciclul somn-veghe.

lipsa somnuluiMelatonina poate avea un rol în producerea altor hormoni care influenţează pozitiv unele tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân şi cancerul de prostată. Lipsa somnului şi alţi factori pot influenţa cantitatea de melatonină secretată sau pot bloca secreţia acesteia. Studiile indică faptul că bărbaţii care aveau niveluri mai crescute de melatonină prezentau un risc de dezvoltare a cancerului de prostată în stare avansată cu 75% mai scăzut decât bărbaţii care aveau niveluri mai scăzute de melatonină.

 

 

Autoritatea britanică pentru reglementarea medicamentelor recomandă evitarea diclofenacului la persoanele cu afecţiuni cardiovasculare

Autoritatea britanică pentru reglementarea medicamentelor şi produselor de îngrijire a sănătăţii avertizează că diclofenacul nu ar trebui să fie prescris pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare grave, fiindcă administrarea lui implică un risc minor de infarct şi accident vascular cerebral. Această recomandare vine după o recentă metaanaliză, în urma căreia s-a constatat că riscul de tromboză arterială, asociat cu diclofenacul, este similar celui corelat tratamentului cu inhibitori selectivi de ciclooxigenază (COX-2).

Studiul a arătat că, în comparaţie cu placebo, riscul de accidente vasculare majore a crescut cu circa o treime în cazul tratamentului cu inhibitori COX-2 sau cu diclofenac. Diclofenacul este contraindicat, actualmente, persoanelor care suferă de:

  • cardiopatie ischemică
  • boală arterială periferică
  • afecţiuni cerebrovasculare
  • insuficienţă cardiacă congestivă

lipsa somnului

Acesta ar trebui să fie prescris bolnavilor cu factori de risc semnificativi pentru afecţiunile cardiovasculare (cazul celor care suferă de hipertensiune, hiperlipidemie, diabet zaharat sau fumătorilor) doar după o evaluare medicală atentă. Recomandările sunt valabile doar pentru tabletele, capsulele, supozitoarele şi preparatele injectabile care pot fi eliberate de farmacii cu şi fără reţetă, nu şi pentru formulele cu administrare topică (creme).

Noua recomandare vine după o analiză a Comitetului de Farmacovigilenţă pentru Evaluarea Riscului al Agenţiei Europene a Medicamentelor, care a concluzionat că beneficiile totale ale diclofenacului depăşesc riscurile, dar că există un mic risc de infarct sau de accident vascular cerebral la pacienţii care iau diclofenac în mod sistematic şi regulat, mai ales în doze mari (150 mg pe zi) şi pentru perioade lungi de timp.

Mesteci mai mult, mănânci mai puţin?!

Un studiu recent publicat în Jurnalul Academiei de Nutriţie şi Dietetică (SUA) indică faptul că persoanele care mestecă mâncarea mai mult înainte de a o înghiţi mănâncă mai puţin. Cei care mănâncă mai încet tind să fie mai slabi. Cercetătorii au constatat că porţia se micşora atunci când persoanele mestecau mai mult înainte de a înghiţi – indiferent dacă acestea aveau o greutate normală, dacă erau supraponderale sau obeze.

lipsa somnului

Participanţii la studiu au luat parte la sesiuni săptămânale, la prânz. Aici li se sugera să mănânce atâtea rulouri cu pizza până simt că s-au săturat. În funcţie de sesiune, cercetătorii cereau participanţilor mestecarea fiecărei îmbucături de exact atâtea ori cât au mestecat la prima vizită-test. La jumătate dintre aceştia le-au cerut să mestece mai mult sau chiar dublu. Li s-a cerut, de asemenea, să completeze un chestionar. În cadrul chestionarului participanții erau întrebaţi cât de sătui se simţiseră înainte, în timpul şi după fiecare prânz.

Cercetătorii au descoperit că participanţii au consumat cu 10% mai puţină mâncare. Aceasta presupune 70 de calorii mai puţin, atunci când au crescut numărul de mestecări cu 50%. Atunci când au dublat numărul de mestecări, ei au consumat cu 15% mai puţină hrană. Aceasta înseamnă cu 112 calorii mai puţin.

lipsa somnului

Prevenirea evenimentelor cardiovasculare legate de exerciţiul fizic: este consultul medical mai urgent în cazul activităţii sau al inactivităţii fizice?

Inactivitatea fizică este o problemă serioasă de sănătate întâlnită la nivel mondial. Aceasta contribuie la dezvoltarea rapidă a obezităţii, diabetului şi bolilor cardiovasculare (BCV). De fapt, stilul nostru de viaţă hipokinetic este recunoscut la momentul actual ca fiind unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru bolile inimii, împreună cu obiceiurile alimentare proaste şi fumatul.

Strategiile care vizează sănătatea publică au ca obiectiv şi creşterea nivelului activităţii fizice în rândul populaţiei din ţările industrializate. Ca rezultat, se prevede o creştere a numărului de săli de fitness. Astfel, se aşteaptă ca numărul celor care le frecventează să crească simţitor, în următorul deceniu. Cercetările actuale de piaţă indică faptul că grupul care înregistrează cea mai rapidă creştere a interesului faţă de sălile de fitness este cel format din persoanele cu vârste cuprinse între 35 şi 54 de ani, dar şi grupul persoanelor cu vârstă ≥ cu 55 de ani.

Prevenirea îmbătrânirii

Aceste date, alături de descoperirile recente care indică faptul că exerciţiul fizic regulat previne îmbătrânirea celulară, i-au făcut pe mulţi adulţi (dintre care mulţi sufereau de boli cronice ascunse sau vizibile), să ajungă la concluzia: „Cu cât mai mult exerciţiu, cu atât mai bine.” Alergarea la maraton, de exemplu, a devenit mai populară în ultimele 3 decenii, numărul de participanţi crescând de la 25 000, în 1976, la aproximativ 2 milioane de participanţi, în 2010.

Astfel, putem afirma că există un paradox în rândul populaţiei cu privire la mişcare:

  • numărul de indivizi sedentari creşte, dar,
  • în paralel, se observă o creştere şi în rândul celor care fac exerciţiu fizic viguros timp de mai multe ore zilnic.

Redacția

Sursă: Revista Viață + Sănătate: Caleidoscop medical
http://www.eurekalert.org/pub_releases/2014-01/aafc-mml011314.php
http://www.bmj.ro/articles/2014/01/20/
Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics, online November 11, 2013
http://circ.ahajournals.org/content/early/2014/01/13/CIRCULATIONAHA.114.007641.abstract

Articole asemănătoare
1. Din jurnalul unei femei
2. Artera Coronară: Regina Inimii
3. Rolul fierului în boala coronariană la femei
4. Lipsa somnului: caleidoscop medical

25 Views0
Rolul fierului în boala coronariană la femei

Rolul fierului în boala coronariană la femei

Boala coronariană: Doar două afecţiuni cardiovasculare sunt responsabile pentru majoritatea covârșitoare a deceselor: boala coronariană ischemică (BCI) și accidentul vascular cerebral. Ambele au la bază un proces de degenerare a vaselor de sânge: ateroscleroza arterelor care hrănesc inima, respectiv creierul. Desigur, BCI afectează și femeile. O particularitate interesantă este că, înainte de menopauză, BCI este mai rară la femei. Se pare că ateroscleroza evoluează mai lent la o femeie (în perioada fertilă) faţă de un bărbat, chiar dacă cei doi au vârste și factori de risc similari. Dată fiind importanţa BCI, cauza acestui fenomen a fost atent studiată.

boala coronarianăCum te-ai gândit la asta până acum?

Multă vreme s-a crezut că protecţia relativă de care se bucură femeile tinere se datorează hormonilor feminini (estrogenii), deoarece aceștia sunt la un nivel scăzut după menopauză. Ca urmare, s-a presupus că, dacă se administrează pilule cu estrogeni femeilor ajunse la menopauză (tratament hormonal substitutiv – THS), se va reduce riscul cardiovascular. Mai mult, s-a încercat chiar și administrarea acestora la bărbaţii bolnavi de inimă. Rezultatele au fost, însă, descurajante. Aceste medicamente au crescut atât incidenţa BCI, cât și riscul altor boli grave (tromboză venoasă, cancer de sân). În momentul de faţă se folosește THS foarte rar, doar în cazuri atent selecţionate.

Atunci unde este adevărul?

Dacă nu sunt hormonii, atunci care este explicaţia riscului mai mic de BCI al femeilor înainte de menopauză? Nu avem încă răspunsul sigur, dar a apărut un indiciu interesant: în 1992, cercetătorii scandinavi au descoperit că riscul de boală cardiacă al unei persoane este crescut atunci când depozitele de fier din organism sunt mari. Explicaţia acestui fenomen nu este clară. Este posibil ca fierul din organism, atunci când este în cantităţi mari, să accelereze conversia colesterolului într-o varietate de produși de oxidare. Aceștia pot apoi să afecteze celulele care căptușesc interiorul vaselor de sânge (endoteliul vascular), provocând astfel ateroscleroza.

Pierderea lunară de sânge, prin menstruaţie, face ca femeile să aibă mai puţin fier decât bărbaţii. După menopauză, nivelul de fier devine similar la femei și bărbaţi. Aceasta se suprapune cu egalizarea riscului de boală cardiacă. Ipoteza implicării fierului în creșterea riscului vascular pare să fie susţinută și de un alt studiu, efectuat la Universitatea Harvard. Au fost analizate obiceiurile alimentare a aproximativ 45 000 de bărbaţi, iar aceștia au fost ţinuţi sub observaţie timp de patru ani.

S-a observat că bărbaţii care consumau cantităţi mari de fier din alimente de provenienţă animală (numit „fier heminic”) au avut o incidenţă mai mare a atacului de cord. Această incidenţă crescută nu a putut fi explicată prin cantitatea de grăsimi sau de colesterol pe care o mâncau. Acei bărbaţi care consumau din abundenţă fier din surse animale aveau și un nivel crescut al feritinei, ceea ce înseamnă că în corpurile lor era depozitat mult fier.

Dar fierul? Ar trebui sau nu ar trebui?

Desigur, avem nevoie de fier, deoarece, atunci când este prea puţin, riscăm să facem anemie și alte afecţiuni. Dar și a avea prea mult fier pare să fie o problemă atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei. Pentru a menţine un nivel adecvat de fier, fără riscul de a ajunge la exces, ar fi două soluţii: Adoptarea unei diete vegetariene. Fierul din vegetale, deși există în cantităţi suficiente, este într-o formă mai greu de asimilat, ceea ce reduce riscul de supraîncărcare.

boala coronariană

Donarea de sânge. Donatorii salvează vieţi. Totodată pierd fier, prevenind acumularea excesivă a acestuia în corp și îmbunătăţindu-și propria sănătate. Anual, mor mai multe femei din cauza BCI decât din orice alt motiv. Totuși femeile par a se teme mai mult de cancer decât de bolile de inimă. Situaţia este complicată de faptul că deseori, la femei, BCI se manifestă atipic, inducând în eroare medicul și întârziind punerea unui diagnostic corect. Mai mult, femeile sunt deseori în situaţia de a îngriji alte persoane bolnave (soţi, părinţi etc.), ceea ce tinde să ducă la neglijarea propriei sănătăţi.

Dragele noastre cititoare, faceţi-vă un cadou în luna martie. Luaţi decizia de a acorda mai multă atenţie inimii dvs. Cereţi ajutorul medicului dvs. și faceţi un bilanţ al factorilor de risc: măsuraţi tensiunea arterială, dozaţi colesterolul seric și glicemia. Analizaţi-vă stilul de viaţă și declarați război obiceiurilor nesănătoase. Ca să-i puteţi ajuta pe alţii, trebuie ca dvs. să fiţi sănătoasă, în primul rând.

dr. Ionel Bratu, cardiolog

Forrás: Revista Viață și Sănătate: Douglas P. Zipes [et al.], Braunwald’s Heart Disease: A Textbook of Cardiovascular Medicine, Ed. VII, 2005; Ed. Elsevier Sounders

Articole asemănătoare
1. Din jurnalul unei femei
2. Artera Coronară: Regina Inimii
3. Rolul fierului în boala coronariană la femei

30 Views0
Artera coronară: regina inimii

Artera coronară:
Regina Inimii

Artera coronară: Mama este expresia fizică a altruismului, a jertfei de sine. Ea pune nevoile copiilor mai presus de nevoile proprii. Uneori, satisfacerea trebuinţelor copiilor le împiedică, într-o măsură, pe cele proprii.

Exact la fel se întâmplă și cu inima. Ea, care pompează energie, viaţă prin tot corpul, are nevoie să se întreţină și pe ea însăși, dar pune acest aspect pe locul doi, ca importanţă. Circulaţia coronariană asigură irigaţia și nutriţia miocardului, indispensabil pentru activitatea contractilă a inimii. Două artere coronare pleacă de la baza aortei și se distribuie mușchiului cardiac în două planuri perpendiculare unul pe altul. Cele două artere sunt artera coronară dreaptă și trunchiul coronar stâng. După un scurt traiect, acesta se desparte în artera circumflexă și artera interventriculară anterioară.

Inima şi mama noastră artera coronară

Spre deosebire de celelalte teritorii vasculare, irigarea cordului se realizează în diastolă, adică în perioada de relaxare cardiacă. Activitatea contractilă ritmică a miocardului ventricular jenează propria sa irigare din cauza compresiei vaselor coronare de către presiunile din pereţii musculari, presiuni inerente fenomenului de contracţie. Inima este ca o mamă care nu doarme ca să vegheze somnul copilului. Mănâncă mai puţin ca să aibă copilul suficient. Se privează de propriile plăceri ca să se simtă copilul ei mai bine!

Atunci când inima se contractă, o face cu o forţă care colabează, turtește, pliază chiar și arterele care ar trebui s-o hrănească pe ea, ca un burete care, fiind strâns, pierde toată apa din el. Chiar dacă arterele coronare ce emerg din aortă au un traiect la suprafaţa inimii, ramurile lor pătrund adânc în mușchiul cardiac, pentru a hrăni fibrele musculare, iar când mușchiul se contractă, respectivele artere se golesc de sânge.

Dacă am considera corpul nostru ca fiind o familie de organe, cu siguranţă că mama ar fi inima. Nu doar datorită reputaţiei poetice, ci mai ales datorită structurii şi funcţiilor sale care, la o analiză atentă, emană inteligenţă, altruism şi învăţături „de viaţă” pentru cine vrea să le vadă.

Masa a doua

Presiunea arterială (impropriu numită „tensiunea”) este exprimată prin două valori, una mai mare și alta mai mică. Presiunea sistolică, valoarea mai mare, obţinută atunci când inima se contractă, hrănește tot corpul, iar diastolica („per”-ul) hrănește inima însăși. Cea mai mare arteră din corp, aorta, având multe fibre elastice încorporate, permite existenţa unui fenomen foarte interesant: atunci când inima expulzează cu forţă sângele, pereţii aortei se extind, aorta mărindu-și diametrul și încorporând energie potenţială. Când contracţia se termină și valvele se închid se blochează întoarcerea sângelui. Astfel, aorta revine la dimensiunile iniţiale, transformând energia potenţială în energie cinetică. Astfel, aorta se comportă ca o a doua inimă, care pulsează încă o dată, împingând sângele. Această contracţie a aortei găsește inima în poziţie de relaxare, iar coronarele care pleacă din baza aortei pot perfuza miocardul.

artera coronarăDacă inima nu se poate hrăni atunci când se contractă, ea profită măcar de această „a doua masă” pentru a putea funcţiona în continuare. În cazul unei frecvenţe cardiace crescute, scurtarea diastolei reduce durata de perfuzie a ventriculului stâng, predispunând la tulburări de perfuzie miocardică; și, da, mama preferă să scurteze propria masă atunci când nu este timp destul și este adusă în situaţia de a alege!

Supremul compliment pentru un diamant: solidar!

Mușchiul inimii are particularităţi unice, deosebindu-l fundamental de celelalte tipuri musculare din organism. Acest lucru este normal, având în vedere că zilnic trebuie să se contracte și să se relaxeze de aproximativ 100 000 de ori! Miocardul este capabil să extragă din sângele arterial peste 70% din oxigenul fixat pe hemoglobină. Aceasta reprezintă o rată de 3-7 ori mai mare decât a oricărui alt organ. Sângele venos coronarian este cel mai desaturat în oxigen din organism. Am putea spune că este „stors” la maximum, dar apare o problemă din faptul că mușchiul inimii are de obicei un randament așa de mare, și anume, dacă intervine o suprasolicitare, este imposibil să se extragă mai mult, iar adaptarea trebuie să se facă prin alte mecanisme.

Dacă au de făcut un efort mai mare și arterele nu reușesc să aducă suficient oxigen, mușchii scheletici pot realiza așa-numita „datorie de oxigen”, adică să se convertească într-un sistem anaerob de arderi, iar eliberarea de energie să se producă, pe termen scurt, fără aport de oxigen. Miocardul nu poate realiza așa ceva. Când este supus unui efort intens, el are nevoie – proporţional – de mai mult oxigen. Adaptarea la efort se face aproape exclusiv prin creșterea debitului coronarelor. În timpul efortului, debitul coronarian crește de 4-5 ori faţă de nivelul normal.

Reglarea circulaţiei coronariene se realizează pe cale nervoasă și umorală (endocrină), cu participarea obligatorie a unor factori metabolici locali. Consumul de oxigen al miocardului este un element determinant major al debitului sanguin coronarian. Deficitul sau lipsa oxigenului dilată vasele coronare: direct sau prin intermediul unui mesager metabolic. Substanţele coronarodilatatoare, de genul nitriţilor și al papaverinei, determină formarea de monoxid de azot, care este un relaxant al musculaturii vaselor. Catecolaminele (adrenalina, de exemplu), tiroxina (hormon tiroidian) și căldura provoacă, oronarodilataţie prin acţiune directă vasculară.

Fire de pai

Importanţa funcţională a coronarelor este evidentă. Disfuncţiile coronare sunt percepute ca ameninţătoare de viaţă pentru fiecare om afectat. Orice durere în piept este alarmantă și cere lămuriri. Știinţa și medicina au evoluat până acolo că astăzi a devenit rutină pentru unii medici specializaţi să introducă prin artera femurală sau radială un cateter (tub lung și subţire) până în inimă, să injecteze acolo o substanţă de contrast, cu ajutorul căreia razele X să filmeze realmente interiorul vascular. La cât de importante sunt, pare surprinzător că aceste coronare au, de regulă, un diametru aproximativ de doar 3 milimetri! Am putea spune că viaţa noastră atârnă tot timpul de eficienţa acestor „fire de pai”!

artera coronară

Este alegerea ta

Depinde de noi dacă, printr-o alimentaţe bogată în colesterol și alte lipide, prin lipsa mișcării, prin fumat, obezitate, HTA, diabet etc., favorizăm depuneri în interiorul pereţilor acestor vase vitale, care și așa sunt destul de subţiri! Un procent covârșitor din bolile coronariene au ca substrat ateroscleroza, adică îngroșarea pereţilor vaselor cu îngustarea lumenului, iar manifestările variază de la oboseală iniţială, jenă pectorală, până la infarctul de miocard, care nu este altceva decât o obstrucţie a unuia sau mai multor vase coronare. Iniţial, ateroscleroza nu dă simptome, iar când acestea apar, deja ne aflăm într-un stadiu evoluat de boală.

Ai grijă de artera coronară

Vestea bună ar fi că, prin schimbarea stilului de viaţă, evoluţia aterosclerozei poate fi influenţată. De asemenea, inima este atât de inteligent proiectată, încât apariţia unei artere îngustate, cu privarea musculară de oxigen rezultată, poate determina apariţia și dezvoltarea unei reţele noi, colaterale, de artere suplinitoare.

Inima, ca o mamă pentru noi, este „încoronată” de aceste artere indispensabile. Coroana este semnul nobleţei, iar ce este nobil este și sensibil. Să ne comportăm cu aceste regine potrivit statutului lor!

 

dr. Dan Rusu

Sursă: Revista Viață + Sănătate: Regina

Articole asemănătoare
1. Din jurnalul unei femei
2. Artera Coronară: Regina Inimii
3. Rolul fierului în boala coronariană la femei

29 Views0