Eduard Jarnea

  1. Home
  2. Eduard Jarnea
cancerul și AVC-ul
By Eduard Jarnea
Cancer
Cancerul și AVC-ul: interconexiuni

Cancerul și AVC-ul: Cancerul sistemic şi accidentul vascular cerebral (AVC) sunt două dintre cele mai comune cauze de deces în rândul persoanelor în vârstă. Numărul de persoane diagnosticate cu cancer este ascendent, cazurile noi fiind în creştere în fiecare an, de la 10,9 milioane în 2002, la 16 milioane în 2020 (Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Proporţia este mare la persoanele în vârstă din întreaga lume, unde este de aşteptat o creştere de aproximativ 50% a cazurilor noi de cancer în următorii 20 de ani. Se aşteaptă îmbunătăţiri în practica medicală (medicamente eficiente anticancer), care au potenţialul de a îmbunătăţi supravieţuirea cu până la 15%.

Cancerul și AVC-ul au fost raportate ca fiind asociate. Bolile cerebrovasculare (ischemice sau hemoragice) apar deseori la pacienţii cu cancer. Prin urmare, numărul de pacienţi cu AVC este de aşteptat să crească pe fondul creşterii numărului de persoane diagnosticate cu cancer. Conform unor studii, la pacienţii cu cancer şi cu AVC, 86% au fost de natură ischemică şi 14% de natură hemoragică.

Tratamentul AVC la pacienții cu cancer – o provocare

Tratamentul AVC la pacienţii cu cancer poate fi o provocare şi necesită dezvoltarea de strategii specifice de tratament. Deşi pacienţii cu unele tipuri de cancere au rezultate slabe, rata de supravieţuire este în creştere prin obţinerea unor medicamente mai eficiente împotriva cancerului. Identificarea timpurie a mecanismelor AVC poate fi importantă la pacienţii cu cancer, pentru că aceste mecanisme pot fi diferite de cele ale pacienţilor cu AVC, dar fără cancer.

cancerul și AVC-ul

Prevenirea şi tratamentul adecvat al pacienţilor unde cancerul și AVC-ul este prezent, necesită o înţelegere mai exactă a caracteristicilor clinico-radiologice şi a mecanismelor patogenice. Metodele moderne de evaluare (bio-markeri, imagistică prin rezonanţa magnetică multimodală, ecografia Doppler transcraniană) pot să identifice caracteristicile AVC-ului la pacienţii cu cancer.

Mecanismele de la baza AVC:

  • care nu au legătură cu cancerul: (mecanisme convenţionale) sunt: ateroscleroza, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hiperlipidemia, bolile coronariane, fumatul etc.
  • care au legătură cu cancerul:
    • coagulopatii date de: celulele tumorale (în special adenocarcinoame); factori tisulari sau procoagulanţi cancerigeni; citokine, cum ar fi factorul de necroză tumorală α, interleukine;
    • cluzii tumorale: emboli tumorali (cancerul gastric sau pulmonar, limfom);
    • compresia vaselor sau infiltraţii (metastaze cerebrale sau tumori cerebrale primare);
  • care apar în urma tratamentului citostatic:
    • chimioterapicele cauzează coagulopatii: Cisplatinul, Metotrexatul, Bevacizumabul;
    • radioterapia cauzează stenoză vasculară.

Unele studii au relatat că AVC-ul fără mecanisme convenţionale (ex. ateroscleroza) a apărut la 40% dintre pacienţii cu accident vascular cerebral şi cu cancer, fiind prezente mecanismele specifice tumorale menţionate mai sus.

La apariţia AVC-ului, la pacienţii cu cancer trebuie ţinut cont de caracteristicile cancerului (localizare primară, tipul histopatologic), de amploarea acestuia şi de intervalul de la diagnosticarea cancerului până la AVC. Cea mai puternică asociaţie dintre AVC şi cancer a fost în cazul cancerelor urogenital şi de sân, urmate de cel gastric, pulmonar şi colorectal. Bolile maligne hematologice, cancerul pulmonar şi melanomul au fost mai frecvent asociate cu AVC-urile hemoragice.

După tipul histopatologic, adenocarcinomul a fost semnificativ mai frecvent la pacienţii cu AVC cu mecanisme specific tumorale decât la cei cu AVC cu mecanisme convenţionale. Mai mult decât atât, metastazele, la momentul unui AVC, au fost mai răspândite în rândul pacienţilor cu AVC cu mecanisme specific tumorale, decât la cei cu AVC cu mecanisme convenţionale.

SFATURI UTILE PENTRU FAMILIA PERSOANEI CARE A SUFERIT AVC
  • Cereți detalii doctorului, în cazul în care însoțiți victima la spital. Vorbiți cu pacientul înainte de consultație despre întrebările pe care doriți să le puneți și nu puneți întrebări ale căror răspunsuri nu doriți să fie auzite de pacient.
  • Fiți pregătit pentru cazul în care vor apărea schimbări în comportamentul sau starea persoanei respective. Medicația, disconfortul sau stresul pot cauza depresie, mânie sau chiar furie.
  • Încurajaţi-l pe suferind să fie cât se poate de activ și independent, pentru a-și recăpăta încrederea în propriile puteri.
  • Fiți realist în privința propriilor dumneavoastră nevoi. Dacă acestea vă sunt împlinite, va fi mai uşor să vă ocupaţi şi de nevoile celuilalt.
  • Asigurați-vă somn suficient, mâncați corespunzător și nu neglijați timpul propriu de odihnă. Este greu să fii de ajutor atunci când ești extenuat.

cancerul și AVC-ul

SFATURI UTILE SUPLIMENTARE …
  • Nu ezitați să cereți sprijinul celorlalți membri ai familiei, care ar putea chiar să aprecieze ocazia de a ajuta.
  • Păstraţi-vă atitudinea pozitivă!
  • Acceptați ideea că există împrejurări pe care nu le puteți controla.
  • Adoptați o atitudine asertivă, în locul uneia agresive. Exprimați-vă sentimentele și părerile, în loc să acumulaţi furie, evitați comportamentul combativ sau, dimpotrivă, pasiv.
  • Învăţaţi să gestionaţi stresul încercând diferite tehnici de relaxare.
  • Faceți exercițiu fizic regulat. Organismul va face față mai bine stresului atunci când este într-o bună formă fizică.
  • Mesele trebuie să fie bine echilibrate.
  • Nu încercați să reduceți sau să contracarați stresul cu alcool sau medicamente.
  • Contactați un grup de suport. Discuțiile cu persoane care trec prin situații similare vă vor ajuta să nu vă simțiți singur.

Examene radiologice și de laborator

Caracteristicile clinico-radiologice, precum şi constatările de laborator, pot ajuta la identificarea mecanismelor AVC la pacienţii cu cancer. S-a observat că pacienţii mai în vârstă sunt mai susceptibili de a face un AVC convenţional decât un AVC prin mecanisme specific tumorale. Metodele imagistice efectuate la pacienţii cu cancer şi cu AVC au evidenţiat mai frecvent leziuni cu multiple teritorii arteriale la pacienţii fără mecanisme convenţionale, în timp ce leziuni unice care implică un teritoriu arterial au fost observate mai frecvent la pacienţii cu mecanisme convenţionale.

cancerul și AVC-ul

Analizele de laborator scot în evidenţă faptul că nivelul de D-dimer (un produs de degradare al plasminei, derivat al fibrinei, şi o măsură a hiper-coagulabilităţii) este ridicat la pacienţii cu AVC fără mecanisme convenţionale. Astfel nivelul crescut de D-dimer este un factor predictor la pacienţii cu AVC şi cu cancer. Rezultatele studiilor sugerează că există o corelaţie puternică între nivelul de D-dimer şi stadiul tumorii sau tipul histopatologic. Este important să se diferenţieze mecanismele AVC (cele convenţionale versus cele legate de cancer) la pacienţii cu cancer, deoarece strategiile de prevenire care vizează coagulopatiile ar trebui să fie adaptate în funcţie de mecanismul AVC-ului la fiecare pacient.

Cea mai puternică asociaţie dintre AVC şi cancer a fost în cazul cancerelor urogenital şi de sân, urmate de cel gastric, pulmonar şi colorectal.

Concluzii

Concluziile acestei prezentării pot fi rezumate după cum urmează:

1. Cancerul este o condiţie protrombotică ce se manifestă de multe ori cu un AVC.

2. Mecanismele specifice cancerului apar într-o mare proporţie la pacienţii cu AVC şi cancer; odată cu creşterea numărului de persoane cu cancer, acest tip de AVC ar putea deveni unul dintre subtipurile de AVC predominante în viitor.

3. Caracteristicile AVC-ului la pacienţii cu cancer sunt foarte diferite de cele ale AVC-ului cu mecanisme convenţionale. Embolia cauzată de factorii tumorali reprezintă principalul mecanism care stă la baza AVC-ului asociat cu cancerul.

4. Cunoaşterea caracteristicilor AVC-ului la pacienţii cu cancer, beneficiind de ajutorul evaluărilor diagnostice moderne, este esenţială pentru gestionarea corectă a acestor pacienţi.

 

dr. Septimiu Voidăzan
asist. univ., medic epidemiolog

Sursă:

Revista Viață + Sănătate : Cancerul și AVC-ul –interconexiuni
1. Young O. B., Myoung J.S., Gyeong S. K., et al: „Ischemic Stroke and ancer: Stroke Severely Impacts Cancer Patients”, While Cancer Increases the Number
2. Grisold W., Oberndorfer S., Struhal W., „Stroke and cancer: a review”. Acta Neurol Scand 2009; 119:1-16
3. Kim SG, Hong JM, Kim HY, Lee J, Chung PW, Park KY, et al: „Ischemic stroke in cancer patients with and without conventional mechanisms: a multicenter study in Korea”. Stroke 2010; 41:798-801
4. Seok JM, Kim SG, Kim JW, Chung CS, Kim GM, et al. (2010) „Coagulopathy and embolic signal in cancer patients with ischemic stroke”. Ann Neurol 68: 213–219
5. Kono T, Ohtsuki T, Hosomi N, Takeda I, Aoki S, et al. (2012) „Cancer-associated ischemic stroke is associa ted with elevated d-dimer and fi brin degradation product levels in acute ischemic stroke with advanced cancer”. Geriatr Gerontol Int 12: 468–474
6. Kwon H. M., Kang B.S., Yoon B.W. (2007), „Stroke as the first manifestation of concealed cancer”, J. Neurol.

 

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

 

2,594 Views0
accidentul vascular cerebral
By Eduard Jarnea
Copii
Accidentul vascular cerebral la copii

Accidentul vascular cerebral
LA COPII

Suntem obişnuiți ca accidentul vascular cerebral să apară la persoane trecute de 60 de ani, dar acesta pare cel puțin neobişnuit la copii. Însă, stimați părinți, se întâmplă: şi copiii pot avea acest tip de boli neurologice. De aceea, în acest număr al revistei, am considerat oportun să răspund la cele mai importante întrebări puse la cabinet de părinții îngrijorați.

Ce este un AVC?

Accidentul vascular cerebral este consecința obturării interiorului unui vas de sânge cu un cheag. Dacă, în cazul rănirii la nivelul pielii, cheagul de sânge are un rol benefic în realizarea hemostazei, în interiorul vasului de sânge el poate avea urmări catastrofale. El acționează asemenea unui dop ce împiedică înaintarea sângelui la nivelul respectiv, proces numit ischemie. Țesutul adiacent, nemaifiind hrănit, se necrozează, iar vasul de sânge, din cauza presiunii sporite, se poate rupe. La acest proces mai contribuie depunerile de colesterol de pe interiorul vasului de sânge şi modificările de coagulare ale sângelui.

Factorii de risc

accidentul vascular cerebralExistă anumiți factori de risc controlabili, alții nu. Dintre cei controlabili, amintesc:

  • tensiunea arterială crescută (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importanță, după vârstă. Să nu uităm că o treime din bolnavii hipertensivi ştiu că au această boală, dar un număr şi mai mic dintre ei sunt tratați corespunzător.
  • diabetul zaharat, ştiut fiind că aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedează prin AVC. Astfel, prezența diabetului creşte de două ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afectării circulației care apare în această boală, şi ea, de multe ori, descoperită tardiv.
  • nivelul crescut de colesterol din sânge poate duce la afectarea arterelor coronare şi chiar la infarct, care lezează muşchiul inimii (miocardul), crescând riscul de AVC.
  • alte boli cardiace, precum tulburările de ritm – fibrilația atrială, infecții precum endocardita, afecțiuni ale valvelor cardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatie.
  • fumatul, inclusiv fumatul pasiv.
  • sedentarismul şi efectul acestuia.
  • obezitatea.
  • folosirea unor anticoncepționale orale – în special la femeile care fumează sau care au avut până în prezent tulburări de coagulare. Se pare că, la femeile aflate în menopauză, terapia de substituție hormonală poate prezenta un risc mic de apariție a unui accident vascular cerebral.
  • consumul crescut de alcool şi folosirea de cocaină sau alte droguri ilegale.

Factori de risc necontrolabili, dar de care trebuie să ținem cont:

  • vârsta. Riscul de accident vascular cerebral creşte odată cu vârsta şi se dublează cu fiecare decadă de vârstă după 55 de ani.
  • rasa. Un procent mai mare de AVC apare la americanii negri şi hispanici.
  • sexul. Accidentul vascular cerebral este întâlnit mai frecvent la bărbați decât la femei până la vârsta de 75 ani, dar după această vârstă, femeile sunt mai afectate.
  • istoricul familial. Riscul de AVC este mai mare la un pacient dacă o rudă de grad mic, un părinte, un frate sau o soră au avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor.
  • prezența în trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor.

Copiii pot avea AVC?

Da, incidența de accident vascular cerebral, în lume, la copiii mai mici de 15 de ani este de aproximativ 6 cazuri la fiecare 100 000 de copii pe an. Accidentele vasculare cerebrale sunt uşor mai frecvente la copiii sub vârsta de doi ani. Frecvența mai mare, şi aici, o întâlnim la băieți. Incidența de accident vascular cerebral la copii a rămas stabilă în ultimii 10 ani, dar accidentul vascular cerebral şi alte boli cerebro-vasculare sunt printre primele 10 cauze de deces la copii în SUA şi în alte țări. În cazul copiilor, factorii de risc sunt reprezentați de:

  • Boli ale arterelor;
  • Boli cardiace;
  • Infecții;
  • Boli cerebrale acute sau cronice şi ale gâtului;
  • Coagulare anormală a sângelui;
  • Siclemie.

accidentul vascular cerebral

Un studiu recent a raportat o creştere în ultimii 13 ani a factorilor de risc pentru accident vascular cerebral la persoane cu vârsta între 15 şi 34 de ani. Principalii factori de risc care sunt în creştere în cadrul populației tinere sunt hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea, tulburările legate de colesterol, consumul de tutun şi abuzul de alcool, factori pe care îi regăseam în trecut doar la persoanele mature.

Simptome ale AVC la copii

O problemă reală la sugari şi copii mici este faptul că ei nu pot comunica simptomele, iar acestea nu sunt uşor vizibile. În cazul în care semnele şi simptomele de avertizare folosite pentru a identifica un accident vascular cerebral la adulți sunt prezente la copii şi nounăscuți, sunați la 122. Alte simptome care pot indica un accident vascular cerebral la copii şi adolescenți sunt:

  • convulsii, mai ales la nou-născuți.
  • dureri de cap bruşte sau agravarea lor.
  • dificultate bruscă de vorbire, copiii nu mai rostesc complet cuvintele şi frazele.
  • hemipareză sau slăbiciune pe o parte a corpului.
  • pierderea bruscă a vederii sau mişcări anormale ale ochilor.
  • pierdere bruscă a echilibrului sau probleme de mers.

Tratament

Identificarea unor semne ce pot atesta prezența bolii va conduce IMEDIAT copilul la un examen de specialitate. Sunați la 112, prezentând simptomele copilului, şi veți fi îndrumați de urgență spre un consult medical. Doar medicul poate pune diagnosticul cu certitudine. După un consult de specialitate asociat investigațiilor paraclinice (laborator, imagistică RMN, EEG, Doppler), medicul va iniția şi va conduce tratamentul corespunzător bolii şi vârstei copilului. Copiilor nu li se pot administra o serie de medicamente indicate în cazul accidentului vascular la adulți. În general, tratamentul accidentului vascular la copii cuprinde:

  • Susținerea organismului copilului pentru a menține temperatura corpului normală, o hidratare corespunzătoare şi niveluri normale ale glicemiei.
  • Controlul hipertensiunii arteriale.
  • Gestionarea presiunii intracraniene.
  • Detectarea şi tratarea crizelor cu monitorizare EEG şi medicamente anticonvulsivante.

Afectarea emisferelor

Emisfera stângă a creierului controlează mişcarea de pe partea dreaptă a corpului, vorbirea şi limbajul. Un copil care are un accident vascular cerebral pe partea stângă a creierului ar putea avea probleme atunci când se deplasează în partea dreaptă a corpului său şi ar putea avea dificultăți cu citirea sau rostirea unor cuvinte sau fraze.

Emisfera dreaptă a creierului controlează mişcarea de pe partea stângă a corpului, sarcinile analitice şi perceptive precum distanța, mărimea, viteza sau poziția. Un copil care are un accident vascular cerebral pe partea stângă a creierului ar putea avea probleme cu mobilizarea părții stângi a corpului său şi cu realizarea unor acțiuni simple, precum încheiatul nasturilor la o cămaşă sau legarea pantofilor.

Programul Hip Hop

În 2004, Asociația Națională de Accident Vascular Cerebral din SUA a dezvoltat programul Hip Hop Accident Vascular Cerebral, în ajutorul copiilor şi cu scopul de a educa familiile cu privire la accidentul vascular cerebral. Programul îi învață pe copii să dezvolte obiceiuri sănătoase pe tot parcursul vieții, obiceiuri care previn un accident vascular cerebral, şi să recunoască simptomele de accident vascular cerebral. Studenții, de asemenea, pot învăța să identifice accidentul vascular cerebral ca o situație de urgență şi de apel la 122. Un studiu recent a raportat o creştere în ultimii 13 ani a factorilor de risc cardiovascular pentru accident vascular cerebral la persoanele cu vârsta între 15 şi 34 de ani.

 

dr. Cristina Anca Dăscălescu
Medic primar în medicina de familie

Sursă: Revista Viață + Sănătate: Accidentul vascular cerebral la copii
Beers, Mark, Manualul Merck de diagnostic și tratament, Ediţia XVIII-a, Editura All, București, 2009
Braunwald, Fauci, Hauser, Jameson, Kasper, Longo, Harrison’s Principles of Internal Medicine, 16th Edition, McGraw Hill, 2005
Mănuilă, Alexandru, Dicţionar medical, Ediţia 7-a, Editura Ceres, București, 1998
McPhee, Papadakis, Tierney, Current Medical Diagnosis & Treatment, 45th Edition, McGraw Hill, 2006

 

<Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

1 View0
recuperare
By Eduard Jarnea
Recuperare
Recuperare în accidentul vascular cerebral

Recuperare în
accidentul vascular cerebral

Recuperare: Accidentul vascular cerebral(AVC) constituie a treia cauză de mortalitate şi este prima cauză de dizabilitate pe termen lung în ţările industrializate. Persistența îndelungată a unor factori de risc vasculari are un impact nefast asupra circulației arteriale a creierului. Acești factori provoacă fie obstrucție (tromboză sau embolie), fie hemoragie cerebrală prin rupere.

Dintre factorii de risc legați de apariția AVC-ului, menționăm: fumatul, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, hipertensiunea arterială, obezitatea, tulburările de ritm, sedentarismul, vârsta înaintată, antecedentele de AVC. Cei mai mulți dintre aceştia sunt modificabili prin adoptarea unui stil de viață sănătos.

Dintre supraviețuitorii unui prim accident vascular (75%), circa o treime vor fi complet independenți, un sfert vor prezenta dizabilități uşoare, iar 40% vor rămâne cu dizabilități moderate sau severe. Atât procentul total de supraviețuitori, cât şi procentul de supraviețuitori care vor avea o calitate a vieții acceptabilă, depind de calitatea tratamentului medical şi a îngrijirilor din perioada care urmează accidentului.

recuperare

Consecințele AVC

Una dintre urmările AVC-ului este hemiplegia, adică paralizia unei jumătăți a corpului. Adesea ea este însoțită de afectarea sensibilității pe aceeaşi parte, de dificultăți de vorbire, de înghițire, de tulburări urinare, de pierderea vederii pe partea paralizată, de neglijarea obiectelor de pe partea deficitului, de tulburări cognitive sau de depresie.

Creierul este un organ supraspecializat, anumite funcții ale sale fiind localizate în zone bine precizate, deşi multe funcții complexe sunt posibile datorită multitudinilor de conexiuni ale mai multor zone corticale şi subcorticale. Pierderea unor funcții în cadrul AVC este legată de lezarea zonelor din creier responsabile de aceste funcții. Lezarea ariilor motorii din lobul frontal se asociază cu hemiplegie; lezarea celor senzitive din lobul parietal produce tulburări senzitive; leziunile lobului temporal produc tulburări de vorbire, iar cele de la nivelul lobului occipital produc orbire. Leziunile de la nivelul trunchiului cerebral se soldează cu tulburări de înghițire (disfagie). iar cele de la nivelul cerebelului – cu tulburări de coordonare (ataxie). În cazul lezării anumitor porțiuni ale lobului frontal, pot apărea tulburări comportamentale, de personalitate şi cognitive. AVC-urile de la nivelul emisferei drepte pot fi însoțite de neglijarea jumătății stângi a corpului, dar şi a tuturor obiectelor aflate în stânga pacientului.

Creierul, un organ în continuă schimbare

Creierul uman este capabil de schimbări uimitoare în ceea ce priveşte organizarea sa. Acest lucru este posibil atunci când este stimulat să învețe ceva nou sau când o porțiune a sa este distrusă. În această ultimă situație, zone din vecinătate vor încerca să preia funcțiile care au fost pierdute. Studiile de imagerie funcțională ne permit astăzi vizualizarea acestor regiuni care par a avea un consum energetic crescut atunci când încercăm să stimulăm funcția care a fost pierdută.

Mişcarea orientată către un scop este o abilitate învățată. Execuția unei acțiuni (de exemplu, ridicarea unui pahar la gură) este posibilă datorită faptului că în centrii mişcării din creier există deja atât o hartă, cât şi un program de execuție. Simpla intenție de a realiza o acțiune activează acel program. Acesta va permite realizarea acțiunii, ajustându-se continuu pe parcursul realizării ei. Creierul primeşte numeroase informații de la receptorii din muşchi, articulații, piele, ochi despre greutatea, poziția, distanța, forma, mărimea, temperatura şi textura obiectului. Schema de mişcare este reevaluată şi ajustată în funcție de toți aceşti parametri. Astfel, creierul va comanda muşchilor necesari tensiunea potrivită. Acest program a fost însă învățat cu multă vreme în urmă, prin erori şi corecții repetate. Probabil, mici fiind, am vărsat de câteva ori laptele înainte să îl ducem corect la gură.

Neuroplasticitatea și accidentul vascular

În multe tipuri de accident vascular, odată cu deteriorarea zonei de creier, au fost distruse şi programele care descriau mişcarea. Existența fenomenului de neuroplasticitate permite o nouă reînvățare a ceea ce s-a pierdut. Pentru ca neuroplasticitatea să funcționeze cât mai eficient, este nevoie de o stimulare cât mai corectă şi mai didactică şi de o participare a pacientului cât mai bună.

Perceperea senzațiilor care însoțesc mişcarea este foarte importantă. Mişcarea nu poate fi învățată dacă informațiile de la piele, muşchi, articulații sau ochi nu sunt percepute. O altă condiție pentru ca recuperarea să fie posibilă este capacitatea pacientului de a distinge între diferitele senzații, de a se concentra şi a participa la propria recuperare.

Pentru recăpătarea unei vieți cât mai normale, este necesară reînvățarea unor abilități din cele mai diverse: capacitatea de a sta în echilibru în şezut şi în picioare, de a putea coborî din pat pentru a merge sau a se aşeza într-un fotoliu, mersul corect şi echilibrat, folosirea mâinilor şi a brațelor atât pentru acțiuni care presupun forță, cât şi pentru cele de finețe, vorbitul corect, scrisul etc.

Folosirea tuturor acestor abilități trebuie lucrată cu ajutorul membrilor specializați ai echipei de recuperare:

  • kinetoterapeutul
  • terapeutul ocupațional
  • logopedul
  • medicul de recuperare
  • neuropsihologul
În Centrul de Sănătate de la Podiş, şi de la Herghelia, se obţin rezultate deosebite în recuperarea după AVC. În cadrul acestor instituții ajutorul este oferit de către un personal bine pregătit, care include kinetoterapeuţi. Avantajul recuperării în astfel de centre este programul integral.  Acest program include, pe langă recuperare fizică, şi o terapie clinică nutriţională, suport emoţional şi reintegrare socială.

Câteva metode de recuperare

Metoda de recuperare prin inducerea constrângerii presupune „obligarea” pacientului să folosească exclusiv partea paralizată a corpului, după ce apare o minimă trezire a activității voluntare. Recuperarea durează mai multe ore pe zi (în medie cinci ore), timp de mai multe săptămâni, iar rezultatele sunt promițătoare.

Terapia cu ajutorul oglinzilor presupune încercarea de mobilizare simultană şi simetrică a membrului sănătos, împreună cu cel paralizat. Pacientul priveşte reflexia mişcării membrului sănătos în oglindă, în timp ce membrul paralizat este ascuns în spatele oglinzii. Este o metodă ieftină şi accesibilă. Asociată metodelor clasice, poate accelera recuperarea motorie, dar şi a unor deficiențe cognitive (neglijența vizuo-spațială, durerea de imobilizare).

recuperare

Metoda senzitiv-cognitivă Perfetti se bazează pe faptul că reînvățarea unei mişcări este accelerată atunci când sunt stimulate senzațiile care însoțesc mişcarea. Stimularea se face începând de la mână, deoarece este cea mai sensibilă şi are cea mai mare reprezentare corticală. Pacientului i se cere să facă diferența între diferiți stimuli apropiați, diferite grade de mişcare, diferite texturi, presiuni etc., fiind legat la ochi, pentru concentrarea atenției. Se trece progresiv către trunchi şi membrul inferior. Dacă sensibilitatea şi funcțiile cognitive nu sunt perturbate, recuperarea este foarte eficientă.

Concluzie

Să reținem că foarte importantă în recuperarea AVC este începerea acesteia cât mai precoce. Neuroplasticitatea poate funcționa şi în sens invers. Neutilizarea poate fi învățată şi poate deveni o a doua natură, imposibil de schimbat în cele mai multe cazuri.

 

dr. Ionuţ Dobrescu
Medic specialist Recuperare şi Fizioterapie

Sursă: Revista Viață + Sănătate: Din secretele recuperări

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

2,417 Views0
alimentație vegetariană
By Eduard Jarnea
Nutrition
Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană #1

Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană #1

Vafe cu nuci

(6 porții)

Ingrediente:alimentație vegetariană
  • 2 ½ căni fulgi de ovăz fini
  • ¾ cană făină de mălai
  • ¾ cană făină integrală de grâu
  • ⅓ cană nuci
  • 4 căni apă fierbinte
  • 1 linguriță vanilie
  • 1 linguriță sare
Preparare:

Nuca se pune în blender și se mixează bine împreună cu o cană de apă. Se toarnă apoi într-un bol, unde se adaugă și restul ingredientelor și se amestecă totul bine împreună. Aparatul de vafe se pune la încălzit și se coc vafe potrivit instrucțiunilor aparatului. Se pot servi cu unt de arahide și sosuri de fructe sau frișcă vegetală cu căpșuni.

Frișcă vegetală cu căpșuni

alimentație vegetariană(20 porții)

Ingrediente:
  • ½ cană nucă de Acaju
  • ½ cană orez integral fiert
  • 1 cană căpșuni congelate
  • 1 ½ căni must alb de struguri (sau mere)
  • ¼ linguriță vanilie lichidă
  • 1 linguriță zeamă de lămâie (opțional)
  • 1-2 lingurițe miere (opțional)
  • foarte puțină sare
Preparare:

Căpșunile se decongelează și se lasă la o parte. Nuca de Acaju se spală bine și se pune în blender împreună cu mustul. Se mixează bine pentru un minut, până se obține o pastă omogenă de consistența smântânii. Se adaugă în blender restul ingredientelor și se mixează bine împreună.

Drob de soia II

(12 porții)

Ingrediente:alimentație vegetariană
  • 1 cană soia boabe
  • 1 ½ căni apă
  • 4 lujeri de țelină (verde) tăiați mărunt
  • 2 ardei tăiați mărunt
  • 1 ceapă tăiată mărunt
  • 2-3 căței de usturoi răzuiți
  • ½ cană măsline felii
  • ½ cană făină de ovăz
  • 1 lingură sos de soia
  • 1 lingură fulgi de drojdie
  • ½ linguriță salvie pudră
  • ½ linguriță boia dulce
  • 1 linguriță condiment Vito
  • 2-3 linguri pătrunjel verde tăiat mărunt
  • ¼ linguriță sare
Preparare:

Soia se pune la înmuiat peste noapte. Se strecoară și se pune în blender împreună cu apa și se mixează bine. Se toarnă compoziția într-un bol, se adaugă aici restul ingredientelor și se amestecă. Ulterior, se pune compoziția într-o tavă și se dă la cuptor, la foc mic, pentru 2 ore.

Sufleu de soia II

alimentație vegetariană(12 porții)

Ingrediente:
  • 1 cană soia boabe.
  • 2 căni apă fierbinte.
  • 2 linguri pătrunjel verde.
  • 1 lingură sos de soia
  • 1 lingură fulgi de drojdie
  • 1 ceapă tăiată mărunt
  • 1 linguriță condiment Vito
  • sare după gust
Preparare:

Se pune soia la înmuiat într-un bol cu suficientă apă rece și se lasă peste noapte. Se strecoară soia și se pune în blender cu cele două căni de apă fierbinte și se mixează bine. Apoi se toarnă compoziția într-un bol. Se adaugă restul ingredientelor, se amestecă și se pune compoziția într-o tavă Jena. Tava se adaugă la cuptor, la foc mediu, pentru 45-50 de minute.

 

Valentina Dan, MPH

Sursă: Revista Viață + Sănătate: Rețete vegetariene și vegane

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană
 

1 View0
alimente sănătoase
By Eduard Jarnea
Nutrition
Caleidoscop medical

Potrivit unui studiu publicat recent, calitatea vieții persoanelor în vârstă care s-au concentrat pe consumul de alimente sănătoase este peste medie.

Bufetul suedez – de unde începem?

Bufetul suedez este o modalitate uzuală de a etala mâncărurile în restaurante și o soluție populară aleasă pentru multe mese organizate. Un studiu publicat în revista PLoS One arată că ordinea etalării mâncărurilor influențează dramatic ce anume punem în farfurie. Mai exact, cele mai servite feluri de mâncare sunt cele care ocupă primele locuri pe bufet.

Cercetătorii au observat că, atunci când consumatorii văd mai întâi alimente sănătoase, există o probabilitate mai mare ca aceștia să se servească din ele. Astfel, alimentele cu multe calorii, așezate pe ultima porțiune a tejghelei de prezentare, ne mai fiind atât de tentante. Studiul a arătat că, dacă acele alimente sănătoase au fost puse în capul mesei de prezentare, 86% dintre consumatori ales fructe. Atunci când mâncărurile bogate în grăsimi au ocupat primele spații în bufet, doar 54% dintre consumatori au servit fructe.

alimente sănătoase

Autorii recomandă proprietarilor de restaurante și organizatorilor de mese să țină cont de aceste observații. Procedând astfel, vor fi favorizate alegerile sănătoase ale consumatorilor sau invitaților lor. Oricum, persoanele preocupate să consume alimente sănătoase pot beneficia de principiul descoperit în studiul mai sus amintit. Chiar și atunci când mâncărurile nu sunt expuse în ordinea ideală, alegând în mod voluntar să se servească mai întâi din acea porțiune a bufetului în care se găsesc alimentele sănătoase. (PLoS ONE 8(10): e77055. 23.10.2013)

Exerciţiul fizic ajută femeile gravide care doresc să renunţe la fumat

În ciuda efectelor sale nocive, fumatul este des întâlnit la femeile însărcinate. Renunțarea la fumat, în oricare perioadă a gravidității, are efecte benefice atât pentru făt, cât și pentru mamă. Se mai știe că, de regulă, stoparea fumatului este însoțită, în prima fază, de simptome neplăcute, cunoscute sub numele de sindrom de sevraj.

alimente sănătoaseDe asemenea, studiile au arătat că exercițiul fizic ameliorează aceste simptome neplăcute și reduce dorința de a fuma, însă, până nu de mult, cercetările respective n-au fost confirmate și la femeile însărcinate. Un studiu recent a investigat efectele unor ședințe de 20 de minute de exercițiu fizic asupra dorinței de a aprinde țigara și asupra simptomelor de sevraj la femeile gravide în prima perioadă de stopare a fumatului. Femeile din grupul care a făcut exerciții fizice au resimțit simptome de sevraj (nervozitate, stres, iritabilitate, tensiune, depresie) mai reduse, mai puțin intense, comparativ cu femeile care n-au făcut exerciții fizice. Autorii studiului consideră că exercițiile fizice pot fi utile femeilor gravide fumătoare care doresc să renunțe la fumat. (Addictive Behaviors 08.11.2013)

Nutriţia sănătoasă şi calitatea vieţii la vârste înaintate

Un studiu publicat recent a pus în evidență o mai bună calitate a vieții la persoanele în vârstă care respectă recomandările nutriționale. Studiul a fost efectuat de cercetători din Australia. Aceștia au urmărit timp de 10 ani starea de sănătate și capacitățile funcționale ale unui grup de persoane cu vârsta peste 55 de ani. Datele privind alimentația au fost obținute cu ajutorul unui chestionar de frecvență alimentară. Participanții au fost clasificați în mai multe grupe. Clasificarea a fost făcută în funcție de scorul obținut pe baza gradului de aderență la recomandările de alimentație sănătoasă.

La sfârșitul perioadei de 10 ani, cercetătorii au evaluat calitatea vieții și capacitatea funcțională a subiecților incluși în studiu. Analiza datelor a arătat că, în general, persoanele care au respectat recomandările pentru o nutriție sănătoasă, elaborate de specialiștii nutriționiști, s-au bucurat de o calitate a vieții superioară și de o condiție fizică mai bună. (Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics, 18.11.2013)

Părinţii – prea puţin conştienţi de pericolele playerelor audio personale

Un studiu publicat de curând în SUA avertizează că, în ciuda frecvenței crescute a tulburărilor de auz dobândite, puțini părinți realizează riscul la care sunt expuși copiii și adolescenții. Specialiștii arată că unul din șase adolescenți americani are auzul afectat într-o oarecare măsură. Această problemă ar putea fi prevenită dacă părinții și-ar atenționa copiii cu privire la pericolul pe care îl reprezintă ascultarea playerelor audio personale la un volum exagerat. Sunetele care depășesc un nivel de presiune sonoră de 85 decibeli pot cauza afectarea permanentă a auzului. Unele MP3-playere pot să emită sunete cu un nivel de presiune sonoră de 110 decibeli. alimente sănătoase

Experții europeni au atras atenția de mai bine de cinci ani asupra riscurilor folosirii fără discernământ a playerelor audio personale. În urma unui studiu aprofundat, Comitetul Științific al UE pentru Riscuri Sanitare a arătat că ascultarea muzicii la volum ridicat pe o perioadă îndelungată de timp la playerul personal poate duce la afectarea permanentă a auzului. Statisticile arată că între 50 și 100 de milioane de persoane din UE ascultă zilnic muzică la playere portabile. Specialiștii consideră că 5-10% dintre aceștia riscă pierderea permanentă a auzului dacă ascultă muzică mai mult de 1 oră /zi, în fiecare săptămână, la un nivel ridicat al volumului, timp de cel puțin 5 ani. (JAMA Otolaryngol Head Neck Surg. 21.11.2013 și Europa Press Releases RAPID, IP/08/1492 13.10.2008)

dr. Valentin Nădășan
Asistent Universitar

Sursă: Revista Viață + Sănătate: Caleidoscop medical

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

745 Views0
diabetul
By Eduard Jarnea
Diabet
Diabetul și Atacul Vascular Cerebral

Diabetul: Se estimează că diabeticii au un risc cam de trei ori mai mare de a prezenta un AVC ischemic față de persoanele care nu suferă de diabet. Această creştere a riscului de AVC la diabetici se constată mai ales la grupele de vârstă mai tinere. Maximul de risc este atins la pacienții cu vârsta cuprinsă între 45 şi 55 de ani.

Deşi AVC are o incidență mai crescută, atacul ischemic tranzitor (AIT) este mult mai rar întâlnit la persoanele cu diabet zaharat. AIT este un mini-AVC, în care se întrerupe doar tranzitoriu circulația sanguină într-un anumit teritoriu cerebral. În aceste zone nu se produce moartea neuronilor, simptomele caracteristice disparând în câteva minute sau în maxim 24 de ore.

Apariția unui AIT ajută pacientul să conştientizeze pericolul în care se află, şi anume faptul că poate dezvolta oricând un AVC bine constituit, care să ducă la pierderea unei zone din cortexul cerebral, cu consecințe catastrofale asupra calității vieții lui. Din cauza faptului că, deseori, la diabetici lipseşte acest semnal de avertizare, este necesar ca pacientul să cunoască factorii de risc care favorizează apariția AVC şi modul în care poate reduce cât mai mult acțiunea lor.

De ce diabetul crește predispoziția unui AVC?

Cei mai mulți pacienți cu diabet zaharat prezintă un tablou patologic complex. Acesta este format din mai multe probleme de sănătate care s-ar putea să nu fie evidente prin simptome clinice. Evidențierea acestor probleme de sănătate se face mai degrabă prin investigații de laborator. Fireşte, se pune întrebarea: care dintre aceste anomalii este implicată în dezvoltarea infarctelor cerebrale? Era de aşteptat ca primul incriminat să fie hiperglicemia şi mai multe studii au indicat o asociere între valorile crescute ale glucozei în sânge şi riscul de apariție al AVC.

Pe de altă parte, în studiile clinice în care, prin tratamente medicamentoase intensive, s-a realizat un control optim al glicemiei, nu s-a observat o scădere semnificativă a incidenței AVC, comparativ cu pacienții care au primit numai medicația tradițională. În concluzie, doar controlul adecvat al glicemiei nu este suficient pentru a preveni apariția AVC. Este nevoie să mergem mai profund, la rădăcinile diabetului, pentru a opri dezvoltarea infarctelor cerebrale.

diabetul

Diabetul zaharat constituie o amenințare tot mai mare pentru sănătate în secolul XXI, incidența sa fiind tot mai mare, mai ales în societățile care adoptă o dietă bogată caloric şi întreprind tot mai puține activități fizice. Peste 90% din cazurile de diabet nu se datorează în principal lipsei de insulină. Problema majoră este aceea că receptorii celulari nu răspund la acțiunea insulinei. Datorită acestei probleme, glucozei nu îi este permis să treacă din sânge în celule, unde ar trebui să fie metabolizată. Această stare se numeşte rezistență la insulină. Este recunoscută ca fiind unul din cei mai importanți factori care dezvoltă diabetul şi ateroscleroza cardiacă şi cerebrală.

Care sunt cauzele rezistenței la insulină?

Studiile inițiale care au cercetat rezistența la insulină au indicat obezitatea abdominală ca fiind principala cauză a dereglării metabolismului glucozei. Studiile actuale indică, mai specific, în primul rând, grăsimea viscerală, cea care se depune în interiorul şi împrejurul organelor viscerale, ca fiind principalul vinovat. Acumularea de grăsime în ficat, care poartă denumirea de steatoză hepatică, este unul din mecanismele-cheie care întrețin acele procese patologice. Acestea se vor materializa în apariția diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale şi a aterosclerozei cardiace şi cerebrale.

Această îngrăşare a ficatului se datorează în principal stilului de viață caracterizat de un consum ridicat de alimente rafinate, supraprocesate. Aceste alimente sunt bogate în grăsimi animale, zahăr, fructoză, făină albă, şi sărace în fibre alimentare, acizi graşi omega-3, antioxidanți şi minerale. Prea adesea, acest tip de alimentație este însoțit de lipsa activității fizice şi, implicit, de un nivel foarte scăzut al arderilor metabolice.

Dezordinea în programul zilei, tensiunea nervoasă ridicată în fața multiplilor factori stresori, mesele bogate seara târziu şi pierderea somnului dinainte de miezul nopții contribuie prin diverse mecanisme neuroendocrine la dereglarea metabolismului. Deasemeni, consumul mai mare de alcool joacă şi el un rol important în dezvoltarea steatozei hepatice. Asocierea acestor factori în diverse combinații, mai mult sau mai puțin agresive, îşi spune cuvântul hotărâtor în magnitudinea proceselor patologice care se dezvoltă în acest context.

În concluzie, nu doar persoanele evident obeze, cu mai mult de 20 de kilograme în plus, prezintă un risc major de AVC, ci şi acele persoane care au acumulat o cantitate mai mică de grăsime suplimentară, dar în cele mai nepotrivite locuri, adică în ficat sau împrejurul organelor viscerale.

diabetul

Dezordinea în programul zilei, tensiunea nervoasă ridicată în faţa multiplilor factori stresori, mesele bogate seara târziu şi pierderea somnului dinainte de miezul nopţii contribuie prin diverse mecanisme neuroendocrine la dereglarea metabolismului.

Care sunt consecințele rezistenței la insulină?

La cele mai multe persoane, rezistența la insulină, într-o primă etapă, provoacă creşterea nivelului de insulină în sânge. Această combinație, rezistență la insulină – hiperinsulinemie, pe termen lung, are efecte multiple asupra organismului. La nivelul peretelui arterial, în endoteliul vascular au loc procese patologice care afectează circulația sanguină adecvată, eficientă:

  • Se reduce capacitatea de vasodilatație a arterelor, arteriolelor şi capilarelor, din cauza scăderii marcante a sintezei de oxid nitric. Din această cauză, țesuturile vor fi mai slab irigate şi oxigenate şi, implicit, glucoza va fi mai deficient utilizată.
  • Creşte permeabilitatea capilară, fapt care permite radicalilor liberi şi endotoxinelor din diverse surse să treacă în țesuturi. Ajunse aici, vor iniția procese oxidative care să amenințe integritatea morfofuncțională a celulelor. Apar procese inflamatorii care favorizează dezvoltarea plăcilor de ateroscleroză, în special pe arterele coronare, cerebrale, renale, retiniene şi ale membrelor inferioare.
  • În acest context, endoteliul vascular îşi pierde din proprietățile sale de a menține un bun echilibru fluido-coagulant. Astfel, apare o stare protrombotică, cu posibilitatea formării de cheaguri în interiorul vaselor de sânge. Practic, procesele descrise mai sus constituie baza pentru apariția atacurilor vasculare cerebrale, a infarctului miocardic acut şi a arteriopatiei obliterante.
diabetulAcest proces de îngrășare a ficatului se datorează în primul rând stilului de viață caracterizat prin consumul de cantități mari de alimente rafinate, procesate. Acestea sunt ridicate în grăsimi animale, zahăr, fructoză, amidon, fiind sărace în fibre, acizi grași omega-3, antioxidanți și săruri minerale.

 

În concluzie, o persoană care este diagnosticată cu diabetul zaharat de tip II are nevoie să înțeleagă că acea glicemie crescută pe care a găsit-o în analizele de laborator nu este decât o fațetă a unui complex patologic care se află deja în desfăşurare în organismul lui. Iar dacă fațeta aceasta nu pare aşa de amenințătoare, e fără dureri, doar faptul că glucoza sanguină se încăpățânează să stea mai sus decât trebuie, celelalte fațete, care încă nu se văd, pot să însemne invalidități majore în viața individului.

În consecință, este nevoie de o abordare hotărâtă, chiar la rădăcina problemei. Aşa că alegeți alimentele cele mai valoroase (zarzavaturi, legume, fructe, nuci şi semințe), bogate în antioxidanți, fibre alimentare şi acizi graşi omega-3. Dezvoltă un stil de viață activ. Și, nu în ultimul rând, pune ordine în program. Merită, este pentru arterele tale, pentru creierul tău!

dr. Sorin Moroșan
Medicină Lifestyle

Sursă: Revista Viață + Sănătate

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

2,138 Views0

© Copyright 2020 Centrul De Sănătate și Medicină Preventivă România - Toate drepturile rezervate.