Din jurnalul unei femei

În copilărie, timpul trece încet

Copilărie: Nimic nu se repetă la fel a doua oară, nici anotimp, nici suflet, nici pasăre, nici zbor…Da, a venit primăvara, și e una mai altfel decât toate celelalte de până acum. Primăvara aceasta este o filă de istorie. Ea trage după sine încărcătura unei jumătăți de secol – 50 de ani – 10 cincinale! Privesc în urmă și constat că-n primii ani ai copilăriei, într-un anume sens, viața a fost zgârcită. Au trecut zile, săptămâni, luni și ani, chiar, până să se întâmple ceva nou, cu adevărat.

Dintotdeauna am iubit versul, această „cântare a infinitului din noi”, cum spune poetul. Îmi amintesc bine una din ocaziile în care mama obișnuia să mă ia în poala ei și, alintându-mă, îmi recita versuri. Aveam 4 sau 5 ani și, în acel moment, mă învăța o poezie care începea cam așa:

„Pe marea vieții înspumată
Noi înaintăm de zor
Oare viața ni-e-ndreptată spre al vieții sfânt izvor?
Sau prin valurile vremii
Ne jucăm cu-ale spumei perle
Nesimțind că-n fugă vasul
Ne târăște și ne pierde.”

Mi-amintesc că, după o serie de întrebări pe care i le-am pus mamei pe marginea imaginilor artistice sugerate de poezie, i-am spus hotărât: „Eu n-am să mă joc niciodată cu-ale spumei perle!”

copilărieVârsta școlii elementare – copilărie

Începea să mijească în viața mea Noul, cu adevărat!Mai apoi, prin clasele primare, de dragul de-a sta în preajma ei, cum mama, chiar și în clipe de răgaz, își ținea mâinile ocupate croșetând sau tricotând, am început și eu să cos goblenuri.

„Nu te grăbi! – îmi spunea. Ceea ce-ți iese din mâini vorbește despre tine. Dacă iese un lucru frumos, e admirat de toată lumea. Nimeni nu te va întreba cât timp ai lucrat la el, asta nu e important, ceea ce contează este să iasă ceva deosebit. Un lucru bine făcut e o carte de vizită!“ Noul creștea, se permanentiza!

Adolescența

Mai târziu, în anii adolescenței, viața a devenit dintr-odată foarte bogată. Îmi vin în minte cuvintele lui Nicu, atunci când mi-a cerut mâna: „Nu-ți promit că va fi simplu, ceea ce pot să promit este că va fi foarte variat.” Atunci n-am înțeles exact ce vrea să spună, însă aveam să aflu mult mai repede decât puteam intui.

Căsătoria și valorificarea

În prima săptămână a lunii noastre de miere, am primit vizele (pe care le așteptam de 8 luni) pentru plecarea în State, în vederea participării la un training, cu scopul înființării uneia dintre primele instituții medicale private, non-profit, din România, cu accent pe educație pentru sănătate și stil de viață sănătos.

copilărie

Ce a urmat?! O mie de-nceputuri: viața de cuplu, o cultură nouă, studii într-o limbă nouă, o profesie nouă etc. Sunt 23 de ani de-atunci și Nicu încă se ține de cuvânt. Chiar nu găsesc o expresie mai potrivită care să exprime viața și activitatea noastră mai bine decât aceasta. A fost și este cu adevărat nou și foarte variat.

Și din perspectiva vârstei, rămâne aceeași dilemă nerezolvată: acum nu ai mai nimic și, în clipa imediat următoare, te trezești că ai mai mult chiar decât poți accepta!Stau în fața lui 50 cu stoicism și mă gândesc că-n viață e înțelept să știi când să dai voie să se încheie fiecare etapă. Dacă te încăpățânezi să rămâi într-una dintre acestea mai mult decât e necesar, pierzi bucuria de-a trăi și sensul vieții – veșnicia. E ultimul lucru care aș dori să mi se întâmple!

Valentina Dan, MPH

Sursă: Revista Viață + Sănătate: Din jurnalul unei femei

Articole asemănătoare
1. Din jurnalul unei femei
2. Artera Coronară: Regina Inimii
3. Rolul fierului în boala coronariană la femei

27 Views0
Atenţie, viaţa contează!

Atenţie, viaţa contează!

Cei trei purceluși : Probabil ai citit povestea cu cei trei purceluşi care, în apropierea iernii, au decis să-şi construiască nişte case. Mezinul era leneş şi se juca toată ziua.  Și-a construit astfel o casă din paie, pe care a terminat-o repede. Nici fratele mijlociu nu iubea munca, construiindu-și o casă din nuiele. Singurul care a dat dovadă de înțelepciune şi hărnicie a fost fratele cel mare. Acesta şi-a construit o casă trainică, din cărămidă. La început, cei doi frați au râs de fratele lor mai mare, care trudea din greu, în timp ce ei se jucau. Însă, când a apărut lupul, iar casele lor s-au spulberat sub şuieratul lui, singura lor salvare a fost casa de cărămidă. Astfel au scăpat nevătămați, învățând pe pielea lor câtă dreptate avea fratele mai mare când spunea: „Casa purceluşului trebuie să fie ca o cetate, ca să-l apere de lupul cel rău.”

O poveste cu final deschis…

Eşti tânăr şi plin de energie. Te simți în putere, eşti sănătos tun şi-ți faci o mulțime de planuri de viitor. Sau, dimpotrivă, te bucuri de anii frumoşi şi nu-ți faci încă niciun plan. Toamna vieții e încă departe.

cei trei purceluși

Mănânci ce, cât şi când apuci, fără să-ți bați capul dacă e sănătos sau nu. Mergi la culcare doar când nu mai poți să-ți ții ochii deschişi, fără să-ți pese că e miezul nopții sau se crapă de ziuă. Când oboseala te împiedică să-ți vezi de ale tale, o ții la distanță cu o băutură cofeinizată sau cu un energizant.

Mişcare nu prea ai când să faci, fiindcă programul tău e foarte încărcat. Prin urmare, te limitezi să-ți exersezi doar musculatura mâinii în timp ce scrii SMS-uri sau te joci pe PlayStation.

Apoi anii trec şi, în ciuda vârstei încă tinere, corpul tău începe să-ți trimită primele semnale de alarmă. Iei în greutate, oboseşti din ce în ce mai repede, ai probleme cu somnul. Îți spui că o să-ți treacă sau îți propui să faci unele schimbări. Descoperi însă că nu e deloc uşor. Ți-e greu să alergi prin parc, când tu oboseşti după ce urci două etaje sau mergi zece minute la pas. Salatele şi fructele nu au niciun gust după ce atâția ani ai savurat doar fast-food şi dulciuri. Iar de culcat odată cu găinile… ce să mai vorbim!?

cei trei purceluși

Mai târziu…

Ce se va întâmpla mai târziu, când stresul şi bolile vor încerca să lovească în „cetatea” pe care ți-ai zidit-o? Ei bine, doar tu poți răspunde la această întrebare. De alegerile tale depinde dacă povestea ta va fi una lungă şi cu final fericit sau se va termina brusc şi tragic, transformându-te într-un număr dintr-o statistică. Și, apropo de statistici, poate că datele de alături te vor convinge să-ți stabileşti nişte ținte bune la acest început de an şi să pui bazele unei sănătăți trainice.

Ştiaţi că …?

cei trei purceluși

  • Numărul accidentelor vasculare cerebrale în rândul tinerilor a crescut îngrijorător în ultimii ani. AVC-ul reprezintă principala cauză de mortalitate în România și prima cauză de invaliditate pe glob. Până nu de mult, această boală afecta persoanele vârstnice. Un motiv pentru care vârsta celor ce fac AVC a scăzut este acela că tot mai mulți tineri (și de la vârste tot mai fragede) consumă alcool, fumează, pierd nopțile sau suferă de obezitate, diabet și hipertensiune arterială.
  • În 2011, la nivelul întregii lumi, au murit din cauza bolilor provocate de fumat cca 6 milioane de oameni (aproximativ de 3 ori cât populația Bucureștiului). Acestora li se adaugă 600 000 de nefumători, victime ale fumatului pasiv, majoritatea dintre ei fiind copii și femei.
  • În ultimii 8 ani, numărul copiilor obezi din România s-a dublat. Astăzi, un copil din doi are probleme cu greutatea corporală.

Succes şi sănătate!

Medana Croitoru

Sursă: Revista Viață + Sănătate: Atenţie, Viaţa Contează

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

36 Views0
Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă

Accidentul vascular cerebral,
tratat în echipă

Ateroscleroza: Accidentul vascular cerebral ţine în mod tradiţional de domeniul neurologiei, deoarece consecinţele lui au repercusiuni asupra sistemului nervos central şi periferic. La o examinare atentă, AVC-ul are multe în comun cu domeniul cardiologiei, mai ales atunci când vorbim despre prevenirea lui, dar şi din punct de vedere al patologiei comune: este vorba de afectarea arterelor. Când arterele care duc sânge la inimă, rinichi sau la membrele inferioare sunt afectate, există şansa ca, în egală măsură, şi arterele care duc sânge la creier să fie afectate, apărând astfel ateroscleroza.

Ateroscleroza prevenită = AVC-ul prevenit

Majoritatea AVC au la origine procesul în care se formează ateroscleroza – boală degenerativă a vaselor de sânge. Ateroscleroza este şi preocuparea de bază a cardiologilor, mare parte din patologia cardiovasculară având acest substrat. Există boli cardiace în care riscul de AVC (în special embolic) este crescut. Iar unele boli cardiace sunt tratate cu anticoagulante (medicamente care întârzie coagularea sângelui), ceea ce creşte riscul unor reacţii adverse hemoragice, inclusiv al hemoragiei cerebrale.

aterosclerozaAVC este genul de boală pe care nu ne permitem să o aşteptăm. Dacă văd pe cineva fumând şi îl avertizez, că din cauza acestui obicei, riscă să facă AVC, ar fi absurd să răspundă: „OK, voi continua să fumez până la primul AVC, apoi mă voi lăsa.” Consecinţele acestei boli sunt grave: mortalitate mare, invaliditate, cheltuieli, împovărarea familiei, probleme de integrare socială. Ea poate transforma în câteva minute un om activ într-un om dependent de îngrijiri.

Echipa de prevenție

Iată de ce, în cazul bolilor cardio-vasculare, prevenţia este extrem de importantă. Pacientul şi medicul trebuie să facă echipă în lupta împotriva acestui flagel. Partea pacientului este să se documenteze, să afle cât mai multe despre modul cum se poate păstra în formă maximă. De asemenea, pentru a se realiza echipa de care vorbeam, ar trebui să se prezinte la consultaţii medicale. Recomand cu tărie acest lucru, chiar şi atunci când, aparent, totul este în regulă. În fine, recomandările profesioniştilor medicali ar trebui tratate cu mult mai multă seriozitate decât se face uneori.

Partea medicului este să aibă totdeauna în atenţie evaluarea riscului cardiovascular, chiar şi în faţa unui pacient care s-a prezentat pentru o altă afecţiune. În cadrul acestei evaluări, anamneza şi examenul fizic joacă un rol foarte important. Unii factori de risc pot fi identificaţi în această etapă:

  • statutul de fumător
  • hipertensiunea arterială (HTA)
  • obezitatea
  • alimentaţia incorectă
  • sedentarismul
  • stresul
  • abuzul de alcool
  • apneea obstructivă de somn.

În plus, dacă deja este prezentă afectarea unor vase, la examenul clinic pot fi culese date care să ne ajute să o depistăm:

  • angina pectorală (durerea în piept)
  • palpitaţiile
  • claudicaţia intermitentă (dureri la nivelul gambelor, care apar la mers)
  • sufluri vasculare
  • lipsa pulsului periferic
  • deficite neurologice deja prezente.

ateroscleroza

Investigațiile de laborator

Urmează etapa investigaţiilor de laborator. Glicemia şi colesterolul sanguin trebuie verificate cu regularitate, pentru depistarea precoce a diabetului zaharat şi dislipidemiilor. În cazuri selecţionate, recomandăm monitorizarea ambulatorie pe o perioadă de 24 de ore a tensiunii arteriale, care ne poate aduce date suplimentare importante faţă de simpla măsurare ocazională a tensiunii arteriale (media pe 24 de ore, diping-ul nocturn, existenţa unei HTA mascate).

Un demers important este identificarea unor boli cardiace ce pot favoriza emboliile cerebrale:

  • fibrilaţia atrială,
  • unele valvulopatii (stenoza mitrală),
  • unele cardiopatii congenitale (defecte septale, foramen ovale patent).

Majoritaea acestor afecţiuni pot fi diagnosticate (sau cel puţin suspicionate) în timpul examenului clinic, prin sesizarea neregularităţii ritmului sau a suflurilor cardiace. Electrocardiograma (ECG) cu 12 derivaţii ar trebui făcută la toţi pacienţii la care se suspicionează o afecţiune de acest gen. Monitorizarea ECG pentru 24 de ore (Holter) poate fi necesară atunci când traseele sunt normale şi există suspiciunea unor episoade de fibrilaţie atrială. Ecocardiografia transtoracică completează demersurile în acest domeniu, la pacienţii la care sunt prezente semne clinice de boală cardiacă.

Medicația anticoagulantă

În ce priveşte tratamentul anticoagulant, se pot face multe greşeli, atât de către medic, cât şi de către pacient. Stabilirea corectă a medicaţiei este importantă. Dacă prescriem acest tip de tratament unui pacient cu risc embolic mic, vom creşte riscul de AVC hemoragic în mod inutil. Dacă neglijăm să prescriem anticoagulante unui pacient cu risc embolic mare, îl lăsăm expus riscului de AVC embolic. Medicul trebuie să se informeze corect şi să facă toate investigaţiile necesare pentru a lua o decizie înţeleaptă.

Odată început tratamentul anticoagulant, este obligatorie monitorizarea lui atentă şi ajustarea continuă a dozelor. Uneori nu se poate face acest lucru, din diverse motive (acces dificil la un laborator, pacient necooperant, comunicare dificilă cu medicul curant). În astfel de situaţii, este mai bine să se recurgă la un tratament ce nu necesită monitorizare, chiar dacă are eficienţă mai mică (aspirina) sau preţ ridicat (noua generaţie de anticoagulante orale).

Poate că demersurile prezentate mai sus pot părea complicate, consumatoare de timp şi bani. Să nu uităm însă că un gram de prevenţie valorează cât o tonă de tratament.

 

dr. Ionel Bratu
cardiolog

Sursă: Revista Viață+Sănătate: Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

32 Views0
Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!

Să înțelegem
tulburările psihoemoționale
după un accident vascular cerebral!

Tulburările psihoemoționale: Urmările fizice ale accidentului vascular cerebral (AVC) sunt ușor de observat, dar schimbările de comportament, ca urmare a modificării simțămintelor, emoțiilor, gândurilor, sunt mai greu de catalogat ca fiind urmarea AVC și pot duce la tensiuni și conflicte dăunătoare.

Recuperarea din tulburările psihoemoţionale este la fel de importantă ca şi recuperarea neuromotorie. Aici, o familie informată poate juca un rol crucial în procesul de vindecare.

 

Schimbările emoţionale sunt de aşteptat după fiecare AVC, dar sunt cel mai greu de înţeles şi de acceptat. Înţelegerea şi abordarea corectă a schimbărilor şi pierderilor suferite la nivel psiho-emoţional sunt la fel de importante ca tratamentul recuperator al problemelor fizice generate de AVC. Ele vor îngreuna mult activităţile zilnice de rutină şi adminstrare a vieţii de zi cu zi. Din acest motiv merită o atenţie cel puţin la fel de mare ca cea acordată handicapului fizic.

tulburările psihoemoționale

După AVC, poţi avea simţăminte diverse: te bucuri că trăieşti, eşti mânios că ai avut acest accident. Eşti plin de confuzie întrebându-te: de ce eu, de ce acum, te poţi simţi trist sau ţi-e teamă de viitor.

E normal să te simți aşa. Și familia, îngrijitorii sau prietenii pot să aibă în egală măsură simţăminte de mânie, vinovăţie, frustrare, nerăbdare şi depresie. Aceste simţăminte sunt normale şi ar trebui să se estompeze odată cu trecerea timpului. Dacă intensitatea lor nu scade, familia şi cei apropiaţi ar trebui să ceară ajutor specialiştilor.

De ce apar tulburările psihoemoționale după AVC?

Din cauză că AVC înseamnă afectarea / distrugerea fizică a anumitor porţiuni mai mici sau mai mari din creier care controlează emoţiile noastre. Dacă AVC atinge acele zone ale creierului, se va schimba modul în care gândim, simţim şi ne comportăm.

Orice traumă sau experienţă dramatică a vieţii ne schimbă starea emoţională şi sufletească. Este normal să avem modificări psihoemoţionale, ca răspuns la un eveniment atât de surprinzător şi traumatizant cum este AVC; fără preaviz, întreaga viaţă ne este bulversată. Ne ia timp să ne acomodăm cu schimbările pe care un AVC le aduce în viața noastră de zi cu zi. Să nu ne mire faptul că avem temeri fără sens, ne simţim frustraţi, mânioşi sau avem simţământul că o luăm razna. Toate aceste simţăminte sunt „normale” într-o asemenea situaţie.

Reacția la trauma fizică și psihoemoțională provocată de AVC este normală

Pierderea independenţei sau a unor deprinderi absolut necesare unei vieţi normale, precum şi pierderea identităţii (temperament, personalitate), se traduc în mod frecvent prin simţăminte de depresie, mânie şi frustrare. Raportarea la o pierdere majoră şi acomodarea cu suferinţa sunt procese prin care trec atât pacientul care a suferit AVC, cât şi familia lui. Este interesant şi important de reţinut că nu doar pacientul deplânge pierderea unor capacităţi avute anterior AVC, dar şi familia poate experimenta reacţii emoţionale la pierderea relaţiei anterioare cu pacientul. E vorba uneori de ajustări majore ale relaţiilor familiale, care trebuie să se adapteze la o cu totul altă persoană. Datorită acestor schimbări pacientul are o personalitate nouă, acest lucru putând fi dramatic. Procesul ajustării / acomodării cu noua situaţie are de obicei 4 faze, care pot dura săptămâni, chiar luni:

1. Negare – nu-ţi vine să crezi că ţi s-a întâmplat tocmai ţie

2. Mânie – cineva e vinovat; de cele mai multe ori, mânia se îndreaptă spre Dumnezeu, care, deşi Atotputernic, nu a intervenit de data asta.

3. Târguială-negociere – dacă s-ar fi procedat altfel, poate că nu se întâmpla.

4. Acceptare: asta e, mergem înainte!

Cele mai comune dintre tulburările psihoemoționale:

1. Depresia este o reacţie foarte frecventă, „obişnuită” după orice traumă medicală care bulversează viaţa, mai ales când este vorba de pierderea independenţei, ca persoană. Depresia este cea mai frecventă marcă a schimbărilor din viaţa emoţională a celui ce a suferit un AVC. Atât în punerea diagnosticului, cât şi în tratamentul depresiei, este important să fie implicat un specialist.

tulburările psihoemoționale

2. Anxietate sau temeri adesea nerealiste,care se întind pe perioade mari de timp (de obicei, mai multe luni). Îngrijorarea cronică va avea ca rezultat: neastâmpăr, nelinişte, oboseală, dificultăți de concentrare, tensiuni musculare (dureri de spate, gât, cap), dificultăţi de a adormi sau de a dormi.

3. Labilitate emoţională – persoana cu AVC poate plânge sau râde din senin, poate vorbi nepotrivit, fără perdea, sau, din contră, să nu vorbească deloc.

4. Schimbări ale personalităţii – modul în care gândeşte, simte sau se comportă cel ce a avut AVC este diferit şi poate să-i creeze probleme în reinserţia socială. Unii pacienţi manifestă apatie şi se comportă ca şi cum nu le pasă de nimic. Deseori este catalogată în mod greşit ca fiind depresie (deşi e altceva), deoarece pacientul stă şi se uită pe pereţi toată ziua. Cel mai bun răspuns la această atitudine este să-i mobilizăm pentru a face ceva, orice; a sta toată ziua pierdut nu e o opţiune, dacă dorim recuperarea. Alte modificări frecvente ale personalităţii pot fi în direcţia creşterii iritabilităţii, agresiunii, perseverenţei obsesive, lipsei de inhibiţii şi impulsivităţii.

5. Mânia – este o emoţie oarecum normală în faţa unei traume de magnitudinea AVC. Acest simţământ apare atât la pacient, cât şi la cei apropiaţi. Specialistul poate să ajute în canalizarea mâniei şi rezolvarea ei.

6. Deficit cognitiv – înseamnă schimbări în procesele gândirii, precum dificultăţi în rezolvarea problemelor sau, in extremis, demenţă sau probleme cu memoria şi de comunicare.

Afectarea comunicării complică lucrurile

Supraviețuitorii unui AVC, dincolo de ceea ce se modifică în ei ca gând, emoţie, identitate, pot avea dificultăţi şi în ce priveşte abilităţile lor comunicaţionale. În general, e vorba de două mari categorii:

1. Afazii. Simplu definite, ele reprezintă pierderea capacităţii de a comunica normal şi sunt cauzate de accidente vasculare localizate în emisfera cerebrală stângă, unde este localizat sediul comunicării. Afaziile pot afecta exprimarea verbală ori înţelegerea cuvintelor rostite de alţii, pot afecta capacitatea de a citi, de a scrie sau abilităţile matematice.

2. Tulburări motorii ale vorbirii unii pacienţi au, după AVC, o vorbire bâlbâită, înceată, înecată, indistinctă, încâlcită, ca rezultat al slăbiciunii musculare sau lipsei de coordonare a musculaturii gurii (aşa-numita disartrie), sau prezintă probleme cu programarea motorie a muşchilor implicaţi în vorbire (aşa-numita apraxie). În aceste situaţii, este utilă contactarea unui logoped, care poate investiga nivelul de afectare al comunicării şi poate discuta cu familia modalităţi de a îmbunătăţi comunicarea cu persoana ce a supravieţuit unui AVC.

Sugestii practice pentru recuperarea din tulburările psihoemoționale

1. Discutaţi şi cereţi ajutor de la persoane competente şi cu experienţă în recuperarea după AVC: medic psihiatru, psiholog, logoped, terapist ocupaţional, asistent social etc.

2. Trataţi persoana suferindă cu respect şi ascultaţi-i păsurile. Este normal ca pacientul, dar şi cei apropiaţi, să aibă stările sufleteşti descrise mai sus. Nu vă simţiţi vinovaţi sau ruşinaţi că aveţi astfel de simţăminte. Recunoaşterea realităţii lor este primul pas spre vindecare.

3. Încurajaţi bolnavul cu AVC când are un comportament fără riscuri şi aşezat: „Mă bucur că ai făcut o alegere înţeleaptă, ai plecat cu autobuzul, nu ai condus…”

4. Oferiţi-i bolnavului posibilitatea de a alege între variante ce oferă siguranţă şi sunt fezabile: „Vrei să te duc eu cu maşina sau vei lua un taxi?”

5. Fiţi hotărâţi în ce priveşte fixarea regulilor şi a limitelor pentru cel suferind. Exprimaţi-vă îngrijorarea într-o manieră pozitivă: „Știu că îţi place să lucrezi la strung, dar ţin prea mult la tine ca să te las să-l foloseşti acum.”

tulburările psihoemoționale

Tratamentul problemelor psihoemoționale după AVC:

1. Intervenţiile psihologice pot include exerciţii de rezolvare a problemelor sau terapia cognitiv comportamentală. În principiu, ideea acestei terapii este de a-l ajuta pe pacient să-şi schimbe tiparele gândirii, pentru că ceea ce gândim determină ceea ce simţim. Tiparele nerealiste determină emoţii negative, chiar patologice.

2. De asemenea, specialistul psiholog va aplica strategii de management al comportamentului, cum ar fi training în managementul mâniei.

3. În unele cazuri, ca ultim resort, se recurge la medicaţia specifică problemelor care împiedică recuperarea psihoemoţională (o depresie majoră rebelă).

4. Informare: specialiştii ar trebui să informeze şi să educe atât pacientul, cât şi familia acestuia. Ignoranţa poate crea conflicte şi poate frâna astfel recuperarea după AVC.

Concluzie

AVC este urmat de tulburările psihoemoționale care schimbă adeseori personalitatea celui ce a suferit accidentul şi schimbă dinamica relaţiilor cu cei apropiaţi. Intervenţia specialiştilor în recuperarea după AVC, precum şi informarea şi educarea familiei şi a pacientului vor ajuta ca fiecare să se poziţioneze astfel încât recuperarea după AVC să fie o realitate de succes pentru fiecare din cei implicați.

dr. Adrian Ioan Horvath

Sursă: Revista Viață + Sănătate: Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

39 Views0
Hidroterapia
Hidroterapia în reabilitarea post-AVC

Hidroterapia
în reabilitarea post-AVC

După un acident vascular ischemic sau hemoragic, rămân sechele pentru care e nevoie de recuperare neuromotorie: masajul, hidroterapia, kinetoterapia, logoterapia etc. Când vorbim de afectarea membrelor superioare sau inferioare, ne întâlnim cu două situaţii:

1. Când musculatura membrelor afectate este flască, un bun remediu este un masaj bun, începând din zona distală, spre zona proximală, adică de jos în sus, cu accentul pus pe frământare (petrisaj). Acesta va contribui la creşterea tonusului muscular şi va pregăti pacientul pentru exerciţii fizice/kinetoterapie.

2. Când musculatura membrelor afectate este în spasm, este încordată, cu articulaţie în gheară de pisică sau cu tendonul lui Ahile scurtat, pentru a putea recupera acea zonă, înainte de masaj şi de kinetoterapie, e nevoie să fie folosită hidroterapia ce va contribui la relaxarea musculaturii. În cele ce urmează, vom descrie o procedură hidroterapeutică deosebit de eficientă în recuperarea după AVC.

Fomentaţia (compresa cu aburi) este o aplicare a căldurii asupra pielii şi a ţesuturilor în diferite zone ale corpului, prin intermediul unei comprese încălzite în abur. Fomentaţia este confecţionată din bumbac învelit în postav de lână.

Hidroterapia

Efecte fiziologice:

  •  Efect derivativ – creşte fluxul sanguin în piele, diminuând congestia organelor interne.
  • Efect de stimulare a circulaţiei sanguine, a temperaturii corpului şi, implicit, a metabolismului, a activităţii leucocitelor, a transpiraţiei şi a excreţiei prin piele. Un alt rezultat este relaxarea musculaturii striate şi netede.
  • Efect analgezic în organele interne prin acţiune reflexă şi prin relaxarea musculaturii netede, în articulaţii şi muşchi, prin înlăturarea spasmului muscular.
  • Efect sedativ: în cazul fomentaţiilor blânde aplicate timp de 6-10 minute.

Indicații

Congestie pulmonară în caz de gripă, dureri ale nervilor (nevralgii), dureri ale muşchilor şi articulaţiilor, pentru a relaxa anumite regiuni (paralizate şi în spasm), ca pregătire pentru masaj şi kinetoterapie, în caz de somn agitat şi nervozitate (aplicaţie caldă pe coloană).

Contraindicații

Inconştienţă, leşin, nu se aplică la nivelul membrelor inferioare ale diabeticilor, pe vene cu varice avansate, malignitate, tendinţă spre hemoragie.

Pregătirea fomentației

Voi expune două metode; folosiţi-o pe cea care vă e la îndemână:

1. Metoda cu aburi

  • Înmuiaţi în întregime în apă şi stoarceţi bine cinci prosoape mari de baie sau perniţe pentru fomentaţii (făcute din bumbac şi lână).
  • Puneţi prosoapele sau pernuţele pe grătarul unui recipient larg (32 L).
  • Puneţi apă destulă în recipient, sub grătar; apa să nu atingă fomentaţiile şi fierbeţi 20 de minute.
  • Scoatem fomentaţiile una câte una, cu un cleşte din lemn sau cu o mănuşă de bucătărie.
  • Derulaţi repede fomentaţia şi înveliţi-o într-o pătură sau un prosop uscat.

2. Metoda cu microunde

  • Luaţi prosoape mari de baie şi înmuiaţi-le în apă, stoarceţi-le cât se poate de bine.
  • Puneţi prosop peste prosop într-o pungă neagră de plastic.
  • Puneţi punga în cuptorul cu microunde şi ridicați temperatura pentru 4 minute.
  • Scoateţi repede prosopul, derulaţi-l într-o pătură de lână sau într-un prosop uscat şi puneţi-l pe suprafaţa corpului care, în prealabil, a fost acoperită cu un prosop uscat

Tratament

  • Camera să fie încălzită.
  • Îi explicăm pacientului procedura.
  • Pregătim patul şi-l ajutăm să se dezbrace, să se aşeze comod cu capul pe o pernă şi-l învelim cu cearceaf şi pătură.
  • Aducem fomentaţia de la sursa de abur/microunde.
  • Aplicăm un prosop uscat pe zonele în care vom aplica tratamentul.
  • Aplicăm fomentaţia pe prosop şi învelim bine pacientul, dar avem grijă să nu-l ardă. Dacă e prea fierbinte, mai introducem dedesubt prosoape uscate.
  • Invităm prezenţa Marelui Medic prin rugăciune.
  • Lăsăm să acţioneze (în cazul membrelor afectate de paralizie) 7-10 minute, apoi repetăm până ce obţinem relaxarea musculară sau articulară (în spasm) dorită.
  • Îndepărtăm fomentaţia şi continuăm cu masajul şi kinetoterapia pentru recuperarea locomotorie

Măsuri de precauție

  • Să nu-l ardem pe pacient. Dacă nu simte căldura, e nevoie să punem mâna noastră sub fomentaţie, asigurându-ne că nu-l arde.
  • Dacă transpiră, îi punem o compresă rece pe cap.
  • Evităm răceala prin învelire cu cearceaf şi pătură de lână.

La Centrul Lifestyle Herghelia, cele mai bune rezultate în recuperarea neuromotorie, după AVC, le avem cu pacienţii care vin în primele şase luni de la data producerii AVC-ului. Am avut pacienţi care au venit cu cârja şi au plecat fără ea (unii le-au lăsat la noi!). Un lucru important în recuperare este coroborarea mai multor metode hidroterapeutice, electroterapeutice şi kinetoterapeutice.

Sorin Capră, asistent medical

Sursă: Revista Viață + Sănătate : Hidroterapia în reabilitarea post-AVC

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

41 Views0
Herghelia
Herghelia – un magnet care mă atrage!

Herghelia
– un magnet care mă atrage!

Stimată doamnă Irene Popilian, sunteți pacientă la Centrul de Sănătate Lifestyle Herghelia pentru a treia oară, împreună cu soțul dvs. Ce vă atrage la Herghelia?!

Pentru mine, Herghelia este un loc deosebit, o oază de liniște și tratament. Medicii, cadrele sanitare și toți angajații acestei instituții sunt oameni speciali și n-ai cum să nu te simți bine aici.

Herghelia
Herghelia e pentru mine ca un magnet care mă atrage. Aici este pus în practică un ansamblu de cunoștințe teoretice definite după criterii științifice. Acestea au fost obținute în urma unor cercetări laborioase în domeniul nutriției, făcute de mai multe instituții americane prestigioase. Aceste cercetări au apărut din necesitatea de a găsi răspuns la diferite probleme de sănătate prezente la nivel mondial. Problemele acestea constituie factori de risc major în bolile așa-zise moderne (cum ar fi obezitatea) care afectează toate vârstele. Din experiența celor trei serii la care am participat, am realizat importanța consecvenței în aplicarea celor învățate aici. Numai așa poți să-ți asiguri sănătatea râvnită.

Sunteți cadru didactic și o viață întreagă v-ați dăruit generațiilor de tineri, învățându-i. Când spunem „Herghelia”, aducem în discuție un grup format din: medici, asistenți medicali, terapeuți, specialiși în arta culinară „zero colesterol”. Astfel, ne dorim să-i învățăm pe pacienți lucruri pe care noi ne-am obișnuit să le respectăm. Astfel, fapta este mijlocul nostru de exprimare. Dvs. ce ați învățat la Herghelia?

La Herghelia am retrăit o parte din experiențele preluate din familie. În paralel, am avut ocazia să învăț, prin intermediul prezentărilor, și foarte multe lucruri noi, unele chiar de ultimă oră, din domeniul medical și gastronomic. M-am bucurat când, în unele seminare, au fost reamintite o serie de principii primite de unii dintre noi încă din copilărie: să-ți respecți sănătatea hrănindu-te sănătos, să nu mănânci între mese, să lași să treacă 5-6 ore între mese, să faci mișcare, să fii vesel și să-I mulțumești bunului Dumnezeu pentru darul vieții și pentru toate binecuvântările Lui.

Este tot atât de adevărat însă și faptul că, în viața de zi cu zi, nu este asigurat întotdeauna un cadru adecvat unei aplicări armonioase a principiilor amintite. Aici, Herghelia are marele merit de a veni în întâmpinare cu diverse acțiuni care-l degrevează pe beneficiarul curei de o serie de sarcini: de a face cumpărături, de a găti, de a găsi rețeta optimă avizată de un specialist etc.

În ce privește volumul de cunoștințe primit în cadrul prezentărilor menționate, este necesar să fie repetate ori de câte ori este posibil. Prelucrarea informațiilor primite trebuie să fie filtrată în timp și datorită faptului că în fiecare dintre noi sunt prezente unele tipare care pot eluda bunele noastre intenții. Pe de altă parte, unele tradiții sau obiceiuri aduse cu noi chiar din copilărie ne pot crea probleme. Chiar dacă ni s-a reamintit la Herghelia despre aceste principii, practica a scos la iveală alte tendințe. Prin exerciții de perseverență și disciplină, am introdus în alimentația mea noi rețete care mi-au stimulat și capacitatea de creație…

Locuiți într-o țară occidentală, unde oamenii trăiesc după gusturile lor, fără a ține seama și de sănătate, care de cele mai multe ori este subminată de ei înșiși. Din acest punct de vedere, Herghelia se găsește la polul opus. Ca pacientă fidelă a centrului nostru care, în mai mică sau mai mare măsură, v-ați însușit noul stil de viață, ați simțit îmbunătățiri în privința sănătății?

În privința sănătății, vă pot spune că da, am simțit îmbunătățiri foarte mari. Tratamentul de la Herghelia a avut urmări benefice pentru sănătatea mea. Am slăbit 13 kg de la primul contact cu Centrul de Sănătate Herghelia. Dar, în paralel, s-a produs și o altă minune. Am scăpat de durerile de la genunchiul drept, care – fără tratamentul și modul de a găti și a mânca după ultimele informații oferite de Centrul Herghelia – ar fi trebuit deja operat în toamna trecută. Doar cei ce au trecut prin dureri asemănătoare cu ale mele și au scăpat de ele, prin remediile aplicate la Herghelia, pot aprecia că nu este vorba de vreo exagerare. În plus, și alte probleme care îmi creau disconfort au fost rezolvate în mod pozitiv.

În cariera dvs. vă ocupați și de traduceri. Care ar fi termenii în care ați „traduce” programul de la Herghelia?

Programul de la Herghelia l-aș traduce prin: sănătate, relaxare, bună dispoziție, optimism și spiritualitate!

 

Eugenia Gheorghiţă

Sursă: Revista Viață și Sănătate: Herghelia – un magnet care mă atrage!

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

 

36 Views0