simptomele avc
Semnele și simptomele AVC-ului

Simptomele AVC-ului

Sunați imediat la serviciul de ambulanță/urgență, în cazul în care apar următoarele simptome:

  • slăbiciune subită sau amorțeală la nivelul feței, brațelor sau picioarelor, în mod particular pe o parte a corpului.
  • probleme de vedere la unul sau ambii ochi.
  • stare de confuzie bruscă, dificultăți de vorbire sau probleme de înțelegere, vorbire neclară sau confuză.
  • probleme de echilibru sau coordonare, amețeală.
  • durere de cap puternică, ce apare brusc și are o cauză necunoscută.
  • dificultăți de deglutiție.

Care este tratamentul AVC-ului și al AVT-ului ?

AVC-ul este o urgență medicală majoră și necesită tratament de specialitate, așa că nu trebuie pierdută nicio secundă. Pacientul trebuie dus la Urgență sau trebuie chemată urgent ambulanța, în caz ca sunt vizibile semnele și simptomele AVC-ului.

simptomele avc

Dacă este vorba de un AVT, după examinarea de către medic, în funcție de istoricul medical al persoanei respective, tratamentul sugerat este fie medicație, fie intervenție chirurgicală, în vederea reducerii riscului unui AVC mai serios. Tratamentul medicamentos cuprinde, în special, aspirina (reduce vâscozitatea sângelui). În cazul persoanelor care suferă de fibrilație atrială, se va prescrie un anticoagulant precum Warfarina.

Atacul cerebral este o urgență medicală

Este important să înțelegeți că simptomele de atac cerebral semnalează o urgență. Fiecare minut în care oxigenul nu ajunge la celulele cerebrale duce la agravarea stării creierului. De asemenea, cu cât tratamentul începe mai curând, în primele ore după apariția simptomelor, cu atât vor crește șansele de supraviețuire și chiar de recuperare

Cum să ajutăm victima unui atac cerebral?

Până la sosirea ambulanței, victima trebuie întinsă. Supravegheați victima și asigurați-vă că bărbia este ridicată, pentru a lăsa liber accesul aerului prin căile respiratorii. Dacă este nevoie, se recurge la resuscitare cardiorespiratorie. Dacă victima se află în stare de inconștiență, dar respiră, întoarceți-o pe o parte. Nu mișcați victima dacă suspectați o vătămare a gâtului, capului ori a coloanei vertebrale.Dacă persoana respectivă este conștientă, încercați să o calmați. Asigurați-vă că nu există haine sau bijuterii care îngreunează respirația. Daca are probleme de deglutiție, întoarceți victima pe o parte. Nu-i dați mâncare sau lichide victimei.

Sursă: Revista Viață + Sănătate

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

48 Views0
alimentație sănătoasă
8 Strategii Nutriționale – mănâncă bine după un accident vascular cerebral

Alimentație sănătoasă: 8 strategii alimentare pentru prevenirea sau reabilitarea accidentului vascular cerebral.

A mânca sănătos după un accident vascular cerebral (AVC) constituie una din cheile recuperării. O alimentație sănătoasă poate ajuta la controlul tensiunii arteriale, la controlul greutății corporale, la reducerea riscului de a face un nou AVC și poate ajuta celelalte componente ale recuperării după AVC.

Aşadar, care sunt cele 8 strategii alimentare pentru a preveni un AVC sau a te recupera după un AVC?

1. Alimentație sănătoasă: consumă o dietă variată zilnic.

Deoarece niciun aliment singur nu ne poate aduce toţi nutrienţii de care avem nevoie, trebuie să consumăm din toate grupele de alimente reprezentate în Farfuria Mea. Alcoolul nu este recomandat ca aliment în dieta de după AVC

2. Consumă alimente cu un spectru variat de culori la fiecare masă.

Alimentele colorate intens şi variat (desigur, vorbim despre fructe, zarzavaturi, legume) ar trebuie să fie prezente la fiecare masă. Caută să ai un curcubeu în farfurie, alegând vegetale colorate în negru, roşu, portocaliu, galben sau verde intens, pentru că asta înseamnă o varietate de nutrienţi cu valenţe preventive şi curative. Fructele de pădure, afinele în special, par a avea valenţe regenerative pentru creier. Aceleași efecte au și prunele sau alte fructe din familia prunului.

3. Consumă zilnic cel puțin 5 porții de legume și fructe.

Cercetarea arată că unul din modurile cele mai bune de a îmbunătăţi dieta este acela de a consuma mai multe legume şi fructe, cel puţin cinci porţii pe zi. Acesta este unul din principalele criterii pentru a alimentație sănătoasă.

O porţie de legume înseamnă: o cană de frunze (salată, spanac, sfeclă etc.), o jumătate de cană de legume fierte, 180 ml de suc de legume. O porţie de fructe înseamnă: un fruct de mărimea unei mingi de tenis, o banană mică, o jumătate de cană de salată de fructe în suc propriu, o jumătate de grepfrut, o cană mică de pepene roşu mărunţit sau fructe de pădure, 2 linguri de fructe uscate sau 120 ml de suc de fructe.

alimentație sănătoasă

4. Studiază etichetele alimentare.

Eticheta alimentului furnizează informaţii importante despre caloriile şi nutrienţii din produsul respectiv. Pentru a reduce riscul apariţiei sau reapariţiei unui AVC, urmăriţi: numărul total de calorii (este bine să consumaţi cu precădere alimente care au mai puţin de 125 kcal la 100 grame de produs), cantitatea totală de grăsimi, cantitatea de grăsimi saturate, cantitatea de grăsimi trans, conţinutul de colesterol, cantitatea de sare şi de fibre alimentare. Un cumpărător informat va lua decizii mai bune de a cumpăra ceea ce previne şi tratează şi nu va face alegeri care să crească riscul unui (nou) AVC.

5. Limitați consumul de grăsimi saturate, de grăsimi trans și de colesterol.

Aceste grăsimi se pot recunoaşte uşor: sunt solide la temperatura camerei. Acestea se găsesc cu precădere în carne şi preparate din carne, în brânzeturi, lapte gras şi în gălbenuşul de ou. Se găsesc, de asemenea, şi în patiserii, prăjituri, chipsuri de cartofi şi porumb prăjite în ulei, margarină, alimente prăjite şi produse de panificaţie. Aceste grăsimi cresc colesterolul sanguin şi pot creşte astfel riscul de AVC şi infarct miocardic.

alimentație sănătoasă

Alegeţi lapte şi lactate degresate și folosiţi cu precădere albuşul din ou.  Dacă veţi continua să consumaţi carne, făceți-o mai rar, alegând carnea slabă de pui, fără grăsime şi piele. Folosiţi cu economie grăsimi lichide în alimentaţie (uleiuri vegetale) în locul celor solide, fierbeţi şi coaceţi în loc să prăjiţi. Nu consumaţi preparate cu margarină, cu uleiuri hidrogenate sau parţial hidrogenate. În general, vegetarienii au un risc mai scăzut de a avea un AVC decât omnivorii.

Într-un studiu publicat în 2011 și efectuat în 52 de țări de pe toate continentele, concluzia a fost că 90% din AVC-uri ar putea fi prevenite și aproximativ 50% din ele ar putea fi prevenite prin adoptarea unei diete sănătoase. Pentru a schimba dieta în bine, este utilă colaborarea cu un dietetician licențiat care vă poate învăța cum să planificați și să preparați un meniu sănătos. Puteți folosi ca bază de pornire Farfuria alimentaţiei sănătoase 2012 (Ghidul vizual al alimentaţiei sănătoase, promovat de Asociaţia Română de Nutriţie şi Dietetică).

6. Scădeți consumul de sare din dietă.

Consumul crescut de sare/sodiu este la ordinea zilei pentru marea parte a populaţiei. Consumul de sodiu dincolo de nevoia reală duce la creşterea fluidului circulant şi la creşterea tensiunii arteriale, factor de risc major în apariţia AVC. Sarea este principala sursă de sodiu din dieta noastră. La 5 g de sare avem 2 g de sodiu. Nevoia zilnică de sodiu pentru un adult sănătos nu este mai mare de 2-2,4 g/zi, însumând sodiul din toate alimentele (pâine, lapte, carne, legume, semipreparate, preparate finite). Aceasta înseamnă că majoritatea populaţiei nu are nevoie de o solniţă la masă! Pentru cei ce au deja hipertensiune arterială, nu e bine să se depăşească un aport de 1,5 g de sodiu pe zi. Practic, după un AVC, nu trebuie să mai adăugăm sare la masă, ci să ţinem cont de următoarele:

  • Folosiți condimente şi plante aromatice în loc de sare.
  • Folosiți cât mai puţine conserve şi alimente procesate (supe, legume, preparate congelate, sosuri, budinci, semipreparate cu orez, paste sau cartofi).
  • Consumați cât mai multe alimente proaspete fără sare!
  • Dacă folosiţi semipreparate îngheţate, verificaţi să nu depăşească 0,6 g de sodiu pe porţie.
  • Înlocuiţi gustările alcătuite din chipsuri, alune prăjite şi sărate, covrigei, biscuiţi, pufuleţi etc. cu fructe, floricele de porumb simple şi sticksuri de diverse legume.
  • Citiţi eticheta medicamentelor fără prescripţie: siropuri pentru gripe, medicamente pentru dureri de cap, pentru afecţiuni ale stomacului etc. Acestea pot conţine sodiu.

alimentație sănătoasă

7. Pentru o alimentație sănătoasă, folosiți alimente bogate în fibre alimentare.

Fibrele alimentare sunt acele părţi din alimentele vegetale (tărâţa, coaja etc.) care nu se digeră. Fibrele alimentare sunt însă importante, deoarece pot reduce colesterolul şi riscul pentru boli cardio-vasculare, inclusiv AVC. De asemenea, influenţează digestia şi absorbţia nutrienţilor. Dincolo de scăderea colesterolului, fibrele alimentare au şi alte beneficii:

  • pot ajuta în reglarea glicemiei,
  • asigură regularitatea scaunului,
  • previn diverse afecţiuni digestive
  • ajută la menţinerea greutăţii.

Conform OMS, adulţii ar trebui să consume între 27-40 g de fibre zilnic. Pentru a creşte consumul de fibre alimentare, consumaţi pâine şi paste integrale; folosiţi la micul dejun cereale integrale; în loc de sucuri de fructe, folosiţi fructe ca atare, consumaţi leguminoase (păstăioase), legume şi zarzavaturi (salate) zilnic, orez integral (brun), nuci şi seminţe. Alimentele rafinate, băuturile răcoritoare, pâinea şi pastele albe au puţine fibre sau deloc, iar produsele animale nu au fibre alimentare deloc. Consumul de zahăr trebuie redus. De regulă, o dietă cu alimente nerafinate, bogată în fibre alimentare, are un conţinut redus de zahăr adăugat.

8. Mențineți sau atingeți o greutate sănătoasă.

O cale importantă în reducerea riscului unui (nou) AVC este aceea de a ajunge la o greutate sănătoasă. Despre exerciţiul fizic s-a amintit şi în celelalte articole, aşa că ne vom focaliza aici doar asupra dietei, cu înţelegerea că exerciţiul fizic nu poate lipsi din acest tandem al managementului greutăţii. Aceasta înseamnă să fim atenţi la mărimea porţiilor, să consumăm alimente bogate în fibre alimentare şi sărace în grăsimi, să ţinem sub observaţie obiceiurile alimentare. Să stabilim un plan realizabil (nu mai mult de o reducere cu 10% a greutăţii într-un an), cu obiective pe termen scurt şi lung. Să avem multă răbdare, pentru că scăderea în greutate nu are loc peste noapte!

În final, vom aborda unele din problemele fizice generate de AVC, care pot interfera cu actul alimentării şi statusul nutriţional al persoanei. Un AVC poate devasta sănătatea nutriţională a unei persoane, deoarece poate limita capacitatea ei de a executa acivităţi zilnice legate de alimentaţie, cum ar fi mersul la cumpărături, prepararea hranei şi actul propriu-zis al hrănirii. AVC-ul poate interfera cu capacitatea persoanei de a înghiţi, din cauza slăbirii muşchilor limbii sau a pierderii coordonării mişcărilor limbii. Mâncarea poate să rămână ca într-un buzunar între obraz şi dinţi şi pacientului poate să-i curgă din gură saliva şi mâncarea.

Alte probleme frecvente legate de actul hrănirii după AVC sunt: pacientul se poate îneca, poate tuşi în timpul mesei sau după, nu poate suge lichide printr-un pai, dar se îneacă dacă bea lichide din pahar, lipsa reflexului de vomă, infecţii respiratorii ale tractului respirator superior. Dacă nevoile nutriţionale nu sunt satisfăcute, persoana poate suferi de malnutriţie, scăzând în greutate şi neavând poftă de mâncare. Dietele speciale modificate pentru nevoile specifice post AVC trebuie să fie individualizate de către un dietetician licenţiat pentru a depăşi cu succes aceste handicapuri. alimentație sănătoasă

 

Sfaturi pentru alimentarea celor cu probleme de deglutiție (înghițire):
  • lichidele cu consistență mai groasă sunt mai ușor de înghițit.
  • este important să se consume aproximativ opt pahare de fluide pe zi.
  • alimentele mai calde sau mai reci fac înghițirea mai ușoară.
  • uneori se impune consumul unor porții mai mici de alimente în reprize repetate de-a lungul zilei.
  • limentele solide (felul doi) să fie garnisite cu sosuri, să aibă și lichid, să nu fie uscate.

 

Dietoterapie
dr. Nicolae Dan, MPH, PhD
Profesor asociat de Nutriție și Dietetică, UMF Tg. Mureș

Sursă: Revista Viață + Sănătate

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

61 Views0
prevenția avc
Simptomele și prevenția AVC

Accidentul Vascular Cerebral: Este mai ușoară prevenția AVC decât tratarea lui.

Accidentul vascular cerebral (AVC) este marea dramă a creierului prin tulburarea aportului de sânge cu oxigen şi substanţe nutritive, fie prin obstacol (coagul de sânge, fragment de aterom ş.a.) – AVC ischemic, fie prin ruperea unui vas cerebral – AVC hemoragic.

AVC reprezintă cca 2/3 din bolile neurologice specifice persoanelor cu vârsta peste 60 de ani; este, de asemenea, o cauză majoră de moarte, situându-se pe locul 3, după bolile de inimă şi cancer. Dintre persoanele trecute de 50 de ani, 2 din 10 au o leziune ateromatoasă severă pe una din cele patru artere principale care irigă creierul.

În România, anual, 45.000 de persoane suferă un AVC, iar 30 000 mor prin această suferinţă. 2 din 10 persoane peste 45 de ani au o leziune ateromatoasă pe unul din vasele mari cervicale, cu potențial aterogen sau emboligen şi AVC.

Atenție! Infarctele cerebrale tăcute sunt tot AVC.

Dincolo de drama clinică masivă, un flagel şi mai important sunt infarctele tăcute, subclinice, ale arteriolelor cere-brale mici (boala Binswanger). Ca rezultat, se produc lacune milimetrice, o imagine sugestivă este caşul pe secțiune – aşa ajunge să arate creierul.

Inițial, semnele sunt subclinice, nespecifice: oboseală, dificultăți de concentrare, amețeli uşoare pe fondul unei hipertensiuni, dislipidemii, diabet zaharat, fumat, alcoolism, ereditate încărcată.

Apoi, când lacunele devin numeroase, apar semne neurologice grave: sindromul pseudobulbar cu tulburări de deglutiție, paşi mici târâşi, tulburări grave de echilibru, deficit cognitiv minor, mediu sau grav, tetrapareză.

Este posibilă prevenția AVC? Există semne de accident vascular cerebral?

Putem noi să limităm dezastrele acestui flagel? Înainte ca medicul să devină necesar, fiecare dintre noi poate să influenţeze factorii de risc ai îmbolnăvirii vasculare, cu condiţia să-i cunoască şi să fie suficient de înţelept şi perseverent pentru a-şi modifica stilul de viaţă, dintr-unul care atrage boala, într-unul care promovează sănătatea. Factorii care influenţează starea noastră de sănătate, având un rol important în prevenția AVC, ţin în mare măsură de obişnuinţele noastre zilnice. În funciție de felul cum muncim, cum ne alimentăm, cum, cât şi când ne odihnim, dacă folosim sau nu toxicele uzuale (alcool, tutun, cafea, droguri sau medicamente în exces şi fără prescrierea medicului) şi, nu în ultimul rând, de echilibrul nostru sufletesc.

Deseori, cauzele îmbolnăvirii şi facto-rii de risc ai unui AVC survenit la 60 de ani, în pragul pensiei, pot fi regăsiţi de-a lungul zecilor de ani de injurie a pro-priului organism, începând din tinereţe şi, uneori, chiar din copilărie.

Pornind de la obiceiuri nesănătoase de viaţă, s-ar zice că o confererie de boli îşi dau mâna pentru a ne conduce în mormânt.

prevenția avc

Importanța alimentației în prevenția AVC

De pildă, un om care nu mănâncă pentru a trăi, ci trăieşte pentru a mânca, face acest lucru mai degrabă mult şi prost (pentru sănătate), decât puţin şi bun. Printr-o alimentaţie excesivă, creşte greutatea corporală şi ajunge obez. În primul stadiu, provoacă invidie („Ce bine arată!”), apoi ilaritate, devenind deja caraghios, pentru ca, în ultimă instanţă, să devină obiect de compătimire („Vai, în ce hal a ajuns!”).

Fiecare kilogram în plus este o greutate pe care trebuie să o cari după tine, aici e capcana sedentarismului – un deserviciu adus vieţii care înseamnă mişcare.

Importantă este nu doar cantitatea alimentelor, ci şi calitatea lor. Când felurile de mâncare înoată în grăsime, când desertul şi dulciurile alcătuiesc încă un prânz după cel pe care abia l-am terminat, atunci cantitatea şi proporţia diferitelor grăsimi care se regăsesc în sânge devin favorabile aterosclerozei şi diabetului. Adăugaţi şi sarea, care pentru mulţi dintre noi depăşeşte de circa 3 ori necesarul zilnic rezonabil de 3-5 g.

Acestea fiind zise, avem deja la dispoziţie schema simplificată a verigilor pato-genice ale AVC: stil de viaţă nesănătos – obezitate şi/sau diabet – ateroscleroza – hipertensiune arterială şi celelalte boli de inimă – AVC.

Hipertensiunea și AVC

Hipertensiunea arterială, boala care nu provoacă prin ea însăşi durere, este tolerată cu inadmisibilă indiferenţă; bolnavul află prea târziu că hipertensiunea este principalul factor cauzal al paraliziei prin accident vascular cerebral. Cifrele sunt mai mult decât edificatoare: 15-20% din semenii noştri, adică unul din cinci, suferă de HTA. Iată de ce ar trebui să vă întrebaţi: nu cumva sunt eu acela?

În România sunt circa 2 000 000 de hipertensivi; aproape un milion dintre aceştia nu-şi cunosc boala (40%), iar dintre ceilalți, 800 000 nu fac aproape nimic pentru a o trata. Rămân 200 000 care îşi urmăresc regulat TA, fac tratament dietetic şi medicamentos, astfel încât să nu depăşească valorile de:

  • 140/70 sub 40 de ani,
  • 150/80 între 41-65 de ani,
  • 160/90 mm Hg peste 65 de ani, îndepărtând riscul unei parali-zii prin AVC.

Semne premonitorii

Aţi observat, probabil, că în acest scurt expozeu ne-am ocupat prea puţin de semnele AVC, aceasta pentru că, prin excelenţă, este mai de dorit prevenția AVC decât tratarea lui. Cu toate acestea, odată drama declanşată, ravagiile ei sunt de neînlăturat.

Totuşi trebuie spus că deseori un accident major, soldat cu paralizie, este precedat de semne premonitorii sau atacuri ischemice tranzitorii. Un tratament adecvat aplicat într-un serviciu de neurologie poate stopa procesul patologic în curs de constituire, limitând drama şi făcând recuperarea mult mai eficientă.

Consultați imediat un neurolog pentru următoarele simptome:

  • deficite motorii – slăbirea forţei la unul sau la ambele membre de aceeaşi parte,
  • o asimetrie facială sau simple amorţeli,
  • tulburări de vorbire,
  • dezechilibre,
  • dificultăți la înghiţire,
  • tulburări vizuale.

Ce se face în caz de AVC?

Oricât de gravă ar fi situaţia unui bolnav cu AVC – chiar în stare de comă profundă – trebuie să renunţăm la prejudecata că transportul ar fi contraindicat. Cu maximum de urgenţă şi precauţie, bolnavul trebuie adus într-un serviciu de terapie intensivă neurologică. Procedând astfel, pacientului i se poate oferi şansa supravieţuirii şi recuperării.

În stare acută, tratamentul anticoagulant, depletiv – antiedematos cerebral, hipotensor, vasculotrop, roborant cerebral şi de corecție-susținere a funcțiilor vitale este esențial. În perioada cronică, pentru afecțiunile emboligene, se păstrează tratamentul anticoagulant; pentru restul se instituie tratamentul antiagregant şi se păstrează toate celelalte de mai sus.

Efortul de recuperare începe precoce şi, din nefericire, este laborios, necesitând eforturi îndelungate. De obicei, deficitul neurologic – în special cel motor – se recuperează în cca 12 luni. În cele mai multe cazuri, ceea ce persistă la un an de la debutul dramei va rămâne pentru toată viața.

Accidentul Vascular Cerebral
dr. Sorin Săndulache

Sursă: Revista Viață + Sănătate:

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

 

ACCESEAZĂ SEMINARIILE VIDEO GRATUITE!

creierulatacul-cerebral

Dr. Moroșan Sorin medic șef la Centrul de Medicină Lifestyle Herghelia

În ultimii 24 de ani a consultat mai mult de 25.000 de pacienți, va prezinte în următorul serial subiectele de mai jos:

Titlurile:
1. Impactul dietei vegetariană în sindromul metabolic (fullHD) (39min)
2. Cum se dezvoltă diabetul zaharat și cum se poate trata eficient? (fullHD) (34min)
3. Cum să protejăm arterele? (fullHD) (38min)
4. Microbiota umană în sănătate și boala (fullHD) (33min)
5. Neuroni noi pentru un creier eficient (fullHD) (31min)
6. Alimentație pentru creier Part1 (fullHD) (33min)
7. Alimentație pentru creier Part2 (fullHD) (37min)
8. Melatonina (fullHD) (37min)
9. Secretele apei și beneficiile Hidroterapiei – As. șef. Sorin Capră (fullHD) (36min)

creierulavc

 

57 Views0