Să înțelegem
tulburările psihoemoționale
după un accident vascular cerebral!

Tulburările psihoemoționale: Urmările fizice ale accidentului vascular cerebral (AVC) sunt ușor de observat, dar schimbările de comportament, ca urmare a modificării simțămintelor, emoțiilor, gândurilor, sunt mai greu de catalogat ca fiind urmarea AVC și pot duce la tensiuni și conflicte dăunătoare.

Schimbările emoţionale sunt de aşteptat după fiecare AVC, dar sunt cel mai greu de înţeles şi de acceptat. Înţelegerea şi abordarea corectă a schimbărilor şi pierderilor suferite la nivel psiho-emoţional sunt la fel de importante ca tratamentul recuperator al problemelor fizice generate de AVC. Ele vor îngreuna mult activităţile zilnice de rutină şi adminstrare a vieţii de zi cu zi. Din acest motiv merită o atenţie cel puţin la fel de mare ca cea acordată handicapului fizic.

După AVC, poţi avea simţăminte diverse: te bucuri că trăieşti, eşti mânios că ai avut acest accident. Eşti plin de confuzie întrebându-te: de ce eu, de ce acum, te poţi simţi trist sau ţi-e teamă de viitor.

E normal să te simți aşa. Și familia, îngrijitorii sau prietenii pot să aibă în egală măsură simţăminte de mânie, vinovăţie, frustrare, nerăbdare şi depresie. Aceste simţăminte sunt normale şi ar trebui să se estompeze odată cu trecerea timpului. Dacă intensitatea lor nu scade, familia şi cei apropiaţi ar trebui să ceară ajutor specialiştilor.

De ce apar tulburările psihoemoționale după AVC?

Din cauză că AVC înseamnă afectarea / distrugerea fizică a anumitor porţiuni mai mici sau mai mari din creier care controlează emoţiile noastre. Dacă AVC atinge acele zone ale creierului, se va schimba modul în care gândim, simţim şi ne comportăm.

Orice traumă sau experienţă dramatică a vieţii ne schimbă starea emoţională şi sufletească. Este normal să avem modificări psihoemoţionale, ca răspuns la un eveniment atât de surprinzător şi traumatizant cum este AVC; fără preaviz, întreaga viaţă ne este bulversată. Ne ia timp să ne acomodăm cu schimbările pe care un AVC le aduce în viața noastră de zi cu zi. Să nu ne mire faptul că avem temeri fără sens, ne simţim frustraţi, mânioşi sau avem simţământul că o luăm razna. Toate aceste simţăminte sunt „normale” într-o asemenea situaţie.

Reacția la trauma fizică și psihoemoțională provocată de AVC este normală

Pierderea independenţei sau a unor deprinderi absolut necesare unei vieţi normale, precum şi pierderea identităţii (temperament, personalitate), se traduc în mod frecvent prin simţăminte de depresie, mânie şi frustrare. Raportarea la o pierdere majoră şi acomodarea cu suferinţa sunt procese prin care trec atât pacientul care a suferit AVC, cât şi familia lui. Este interesant şi important de reţinut că nu doar pacientul deplânge pierderea unor capacităţi avute anterior AVC, dar şi familia poate experimenta reacţii emoţionale la pierderea relaţiei anterioare cu pacientul. E vorba uneori de ajustări majore ale relaţiilor familiale, care trebuie să se adapteze la o cu totul altă persoană. Datorită acestor schimbări pacientul are o personalitate nouă, acest lucru putând fi dramatic. Procesul ajustării / acomodării cu noua situaţie are de obicei 4 faze, care pot dura săptămâni, chiar luni:

1. Negare – nu-ţi vine să crezi că ţi s-a întâmplat tocmai ţie

2. Mânie – cineva e vinovat; de cele mai multe ori, mânia se îndreaptă spre Dumnezeu, care, deşi Atotputernic, nu a intervenit de data asta.

3. Târguială-negociere – dacă s-ar fi procedat altfel, poate că nu se întâmpla.

4. Acceptare: asta e, mergem înainte!

Cele mai comune dintre tulburările psihoemoționale:

1. Depresia este o reacţie foarte frecventă, „obişnuită” după orice traumă medicală care bulversează viaţa, mai ales când este vorba de pierderea independenţei, ca persoană. Depresia este cea mai frecventă marcă a schimbărilor din viaţa emoţională a celui ce a suferit un AVC. Atât în punerea diagnosticului, cât şi în tratamentul depresiei, este important să fie implicat un specialist.

2. Anxietate sau temeri adesea nerealiste,care se întind pe perioade mari de timp (de obicei, mai multe luni). Îngrijorarea cronică va avea ca rezultat: neastâmpăr, nelinişte, oboseală, dificultăți de concentrare, tensiuni musculare (dureri de spate, gât, cap), dificultăţi de a adormi sau de a dormi.

3. Labilitate emoţională – persoana cu AVC poate plânge sau râde din senin, poate vorbi nepotrivit, fără perdea, sau, din contră, să nu vorbească deloc.

4. Schimbări ale personalităţii – modul în care gândeşte, simte sau se comportă cel ce a avut AVC este diferit şi poate să-i creeze probleme în reinserţia socială. Unii pacienţi manifestă apatie şi se comportă ca şi cum nu le pasă de nimic. Deseori este catalogată în mod greşit ca fiind depresie (deşi e altceva), deoarece pacientul stă şi se uită pe pereţi toată ziua. Cel mai bun răspuns la această atitudine este să-i mobilizăm pentru a face ceva, orice; a sta toată ziua pierdut nu e o opţiune, dacă dorim recuperarea. Alte modificări frecvente ale personalităţii pot fi în direcţia creşterii iritabilităţii, agresiunii, perseverenţei obsesive, lipsei de inhibiţii şi impulsivităţii.

5. Mânia – este o emoţie oarecum normală în faţa unei traume de magnitudinea AVC. Acest simţământ apare atât la pacient, cât şi la cei apropiaţi. Specialistul poate să ajute în canalizarea mâniei şi rezolvarea ei.

6. Deficit cognitiv – înseamnă schimbări în procesele gândirii, precum dificultăţi în rezolvarea problemelor sau, in extremis, demenţă sau probleme cu memoria şi de comunicare.

Afectarea comunicării complică lucrurile

Supraviețuitorii unui AVC, dincolo de ceea ce se modifică în ei ca gând, emoţie, identitate, pot avea dificultăţi şi în ce priveşte abilităţile lor comunicaţionale. În general, e vorba de două mari categorii:

1. Afazii. Simplu definite, ele reprezintă pierderea capacităţii de a comunica normal şi sunt cauzate de accidente vasculare localizate în emisfera cerebrală stângă, unde este localizat sediul comunicării. Afaziile pot afecta exprimarea verbală ori înţelegerea cuvintelor rostite de alţii, pot afecta capacitatea de a citi, de a scrie sau abilităţile matematice.

2. Tulburări motorii ale vorbirii – unii pacienţi au, după AVC, o vorbire bâlbâită, înceată, înecată, indistinctă, încâlcită, ca rezultat al slăbiciunii musculare sau lipsei de coordonare a musculaturii gurii (aşa-numita disartrie), sau prezintă probleme cu programarea motorie a muşchilor implicaţi în vorbire (aşa-numita apraxie). În aceste situaţii, este utilă contactarea unui logoped, care poate investiga nivelul de afectare al comunicării şi poate discuta cu familia modalităţi de a îmbunătăţi comunicarea cu persoana ce a supravieţuit unui AVC.

Sugestii practice pentru recuperarea din tulburările psihoemoționale

1. Discutaţi şi cereţi ajutor de la persoane competente şi cu experienţă în recuperarea după AVC: medic psihiatru, psiholog, logoped, terapist ocupaţional, asistent social etc.

2. Trataţi persoana suferindă cu respect şi ascultaţi-i păsurile. Este normal ca pacientul, dar şi cei apropiaţi, să aibă stările sufleteşti descrise mai sus. Nu vă simţiţi vinovaţi sau ruşinaţi că aveţi astfel de simţăminte. Recunoaşterea realităţii lor este primul pas spre vindecare.

3. Încurajaţi bolnavul cu AVC când are un comportament fără riscuri şi aşezat: „Mă bucur că ai făcut o alegere înţeleaptă, ai plecat cu autobuzul, nu ai condus…”

4. Oferiţi-i bolnavului posibilitatea de a alege între variante ce oferă siguranţă şi sunt fezabile: „Vrei să te duc eu cu maşina sau vei lua un taxi?”

5. Fiţi hotărâţi în ce priveşte fixarea regulilor şi a limitelor pentru cel suferind. Exprimaţi-vă îngrijorarea într-o manieră pozitivă: „Știu că îţi place să lucrezi la strung, dar ţin prea mult la tine ca să te las să-l foloseşti acum.”

Tratamentul problemelor psihoemoționale după AVC:

1. Intervenţiile psihologice pot include exerciţii de rezolvare a problemelor sau terapia cognitiv comportamentală. În principiu, ideea acestei terapii este de a-l ajuta pe pacient să-şi schimbe tiparele gândirii, pentru că ceea ce gândim determină ceea ce simţim. Tiparele nerealiste determină emoţii negative, chiar patologice.

2. De asemenea, specialistul psiholog va aplica strategii de management al comportamentului, cum ar fi training în managementul mâniei.

3. În unele cazuri, ca ultim resort, se recurge la medicaţia specifică problemelor care împiedică recuperarea psihoemoţională (o depresie majoră rebelă).

4. Informare: specialiştii ar trebui să informeze şi să educe atât pacientul, cât şi familia acestuia. Ignoranţa poate crea conflicte şi poate frâna astfel recuperarea după AVC.

Concluzie

AVC este urmat de tulburările psihoemoționale care schimbă adeseori personalitatea celui ce a suferit accidentul şi schimbă dinamica relaţiilor cu cei apropiaţi. Intervenţia specialiştilor în recuperarea după AVC, precum şi informarea şi educarea familiei şi a pacientului vor ajuta ca fiecare să se poziţioneze astfel încât recuperarea după AVC să fie o realitate de succes pentru fiecare din cei implicați.

dr. Adrian Ioan Horvath

Sursă: Revista Viață + Sănătate: Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

Hidroterapia
în reabilitarea post-AVC

După un acident vascular ischemic sau hemoragic, rămân sechele pentru care e nevoie de recuperare neuromotorie: masajul, hidroterapia, kinetoterapia, logoterapia etc. Când vorbim de afectarea membrelor superioare sau inferioare, ne întâlnim cu două situaţii:

1. Când musculatura membrelor afectate este flască, un bun remediu este un masaj bun, începând din zona distală, spre zona proximală, adică de jos în sus, cu accentul pus pe frământare (petrisaj). Acesta va contribui la creşterea tonusului muscular şi va pregăti pacientul pentru exerciţii fizice/kinetoterapie.

2. Când musculatura membrelor afectate este în spasm, este încordată, cu articulaţie în gheară de pisică sau cu tendonul lui Ahile scurtat, pentru a putea recupera acea zonă, înainte de masaj şi de kinetoterapie, e nevoie să fie folosită hidroterapia ce va contribui la relaxarea musculaturii. În cele ce urmează, vom descrie o procedură hidroterapeutică deosebit de eficientă în recuperarea după AVC.

Fomentaţia (compresa cu aburi) este o aplicare a căldurii asupra pielii şi a ţesuturilor în diferite zone ale corpului, prin intermediul unei comprese încălzite în abur. Fomentaţia este confecţionată din bumbac învelit în postav de lână.

Efecte fiziologice:

•  Efect derivativ – creşte fluxul sanguin în piele, diminuând congestia organelor interne.
• Efect de stimulare a circulaţiei sanguine, a temperaturii corpului şi, implicit, a metabolismului, a activităţii leucocitelor, a transpiraţiei şi a excreţiei prin piele. Un alt rezultat este relaxarea musculaturii striate şi netede.
• Efect analgezic în organele interne prin acţiune reflexă şi prin relaxarea musculaturii netede, în articulaţii şi muşchi, prin înlăturarea spasmului muscular.
• Efect sedativ: în cazul fomentaţiilor blânde aplicate timp de 6-10 minute.

Indicații

Congestie pulmonară în caz de gripă, dureri ale nervilor (nevralgii), dureri ale muşchilor şi articulaţiilor, pentru a relaxa anumite regiuni (paralizate şi în spasm), ca pregătire pentru masaj şi kinetoterapie, în caz de somn agitat şi nervozitate (aplicaţie caldă pe coloană).

Contraindicații

Inconştienţă, leşin, nu se aplică la nivelul membrelor inferioare ale diabeticilor, pe vene cu varice avansate, malignitate, tendinţă spre hemoragie.

Pregătirea fomentației

Voi expune două metode; folosiţi-o pe cea care vă e la îndemână:

1. Metoda cu aburi

• Înmuiaţi în întregime în apă şi stoarceţi bine cinci prosoape mari de baie sau perniţe pentru fomentaţii (făcute din bumbac şi lână).
• Puneţi prosoapele sau pernuţele pe grătarul unui recipient larg (32 L).
• Puneţi apă destulă în recipient, sub grătar; apa să nu atingă fomentaţiile şi fierbeţi 20 de minute.
• Scoatem fomentaţiile una câte una, cu un cleşte din lemn sau cu o mănuşă de bucătărie.
• Derulaţi repede fomentaţia şi înveliţi-o într-o pătură sau un prosop uscat.

2. Metoda cu microunde

• Luaţi prosoape mari de baie şi înmuiaţi-le în apă, stoarceţi-le cât se poate de bine.
• Puneţi prosop peste prosop într-o pungă neagră de plastic.
• Puneţi punga în cuptorul cu microunde şi ridicați temperatura pentru 4 minute.
• Scoateţi repede prosopul, derulaţi-l într-o pătură de lână sau într-un prosop uscat şi puneţi-l pe suprafaţa corpului care, în prealabil, a fost acoperită cu un prosop uscat

Tratament

• Camera să fie încălzită.
• Îi explicăm pacientului procedura.
• Pregătim patul şi-l ajutăm să se dezbrace, să se aşeze comod cu capul pe o pernă şi-l învelim cu cearceaf şi pătură.
• Aducem fomentaţia de la sursa de abur/microunde.
• Aplicăm un prosop uscat pe zonele în care vom aplica tratamentul.
• Aplicăm fomentaţia pe prosop şi învelim bine pacientul, dar avem grijă să nu-l ardă. Dacă e prea fierbinte, mai introducem dedesubt prosoape uscate.
• Invităm prezenţa Marelui Medic prin rugăciune.
• Lăsăm să acţioneze (în cazul membrelor afectate de paralizie) 7-10 minute, apoi repetăm până ce obţinem relaxarea musculară sau articulară (în spasm) dorită.
• Îndepărtăm fomentaţia şi continuăm cu masajul şi kinetoterapia pentru recuperarea locomotorie

Măsuri de precauție

• Să nu-l ardem pe pacient. Dacă nu simte căldura, e nevoie să punem mâna noastră sub fomentaţie, asigurându-ne că nu-l arde.
• Dacă transpiră, îi punem o compresă rece pe cap.
• Evităm răceala prin învelire cu cearceaf şi pătură de lână.

La Centrul Lifestyle Herghelia, cele mai bune rezultate în recuperarea neuromotorie, după AVC, le avem cu pacienţii care vin în primele şase luni de la data producerii AVC-ului. Am avut pacienţi care au venit cu cârja şi au plecat fără ea (unii le-au lăsat la noi!). Un lucru important în recuperare este coroborarea mai multor metode hidroterapeutice, electroterapeutice şi kinetoterapeutice.

Sorin Capră, asistent medical

Sursă: Revista Viață + Sănătate : Hidroterapia în reabilitarea post-AVC

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

Herghelia
– un magnet care mă atrage!

Stimată doamnă Irene Popilian, sunteți pacientă la Centrul de Sănătate Lifestyle Herghelia pentru a treia oară, împreună cu soțul dvs. Ce vă atrage la Herghelia?!

Pentru mine, Herghelia este un loc deosebit, o oază de liniște și tratament. Medicii, cadrele sanitare și toți angajații acestei instituții sunt oameni speciali și n-ai cum să nu te simți bine aici.

Herghelia e pentru mine ca un magnet care mă atrage. Aici este pus în practică un ansamblu de cunoștințe teoretice definite după criterii științifice. Acestea au fost obținute în urma unor cercetări laborioase în domeniul nutriției, făcute de mai multe instituții americane prestigioase. Aceste cercetări au apărut din necesitatea de a găsi răspuns la diferite probleme de sănătate prezente la nivel mondial. Problemele acestea constituie factori de risc major în bolile așa-zise moderne (cum ar fi obezitatea) care afectează toate vârstele. Din experiența celor trei serii la care am participat, am realizat importanța consecvenței în aplicarea celor învățate aici. Numai așa poți să-ți asiguri sănătatea râvnită.

Sunteți cadru didactic și o viață întreagă v-ați dăruit generațiilor de tineri, învățându-i. Când spunem „Herghelia”, aducem în discuție un grup format din: medici, asistenți medicali, terapeuți, specialiși în arta culinară „zero colesterol”. Astfel, ne dorim să-i învățăm pe pacienți lucruri pe care noi ne-am obișnuit să le respectăm. Astfel, fapta este mijlocul nostru de exprimare. Dvs. ce ați învățat la Herghelia?

La Herghelia am retrăit o parte din experiențele preluate din familie. În paralel, am avut ocazia să învăț, prin intermediul prezentărilor, și foarte multe lucruri noi, unele chiar de ultimă oră, din domeniul medical și gastronomic. M-am bucurat când, în unele seminare, au fost reamintite o serie de principii primite de unii dintre noi încă din copilărie: să-ți respecți sănătatea hrănindu-te sănătos, să nu mănânci între mese, să lași să treacă 5-6 ore între mese, să faci mișcare, să fii vesel și să-I mulțumești bunului Dumnezeu pentru darul vieții și pentru toate binecuvântările Lui.

Este tot atât de adevărat însă și faptul că, în viața de zi cu zi, nu este asigurat întotdeauna un cadru adecvat unei aplicări armonioase a principiilor amintite. Aici, Herghelia are marele merit de a veni în întâmpinare cu diverse acțiuni care-l degrevează pe beneficiarul curei de o serie de sarcini: de a face cumpărături, de a găti, de a găsi rețeta optimă avizată de un specialist etc.

În ce privește volumul de cunoștințe primit în cadrul prezentărilor menționate, este necesar să fie repetate ori de câte ori este posibil. Prelucrarea informațiilor primite trebuie să fie filtrată în timp și datorită faptului că în fiecare dintre noi sunt prezente unele tipare care pot eluda bunele noastre intenții. Pe de altă parte, unele tradiții sau obiceiuri aduse cu noi chiar din copilărie ne pot crea probleme. Chiar dacă ni s-a reamintit la Herghelia despre aceste principii, practica a scos la iveală alte tendințe. Prin exerciții de perseverență și disciplină, am introdus în alimentația mea noi rețete care mi-au stimulat și capacitatea de creație…

Locuiți într-o țară occidentală, unde oamenii trăiesc după gusturile lor, fără a ține seama și de sănătate, care de cele mai multe ori este subminată de ei înșiși. Din acest punct de vedere, Herghelia se găsește la polul opus. Ca pacientă fidelă a centrului nostru care, în mai mică sau mai mare măsură, v-ați însușit noul stil de viață, ați simțit îmbunătățiri în privința sănătății?

În privința sănătății, vă pot spune că da, am simțit îmbunătățiri foarte mari. Tratamentul de la Herghelia a avut urmări benefice pentru sănătatea mea. Am slăbit 13 kg de la primul contact cu Centrul de Sănătate Herghelia. Dar, în paralel, s-a produs și o altă minune. Am scăpat de durerile de la genunchiul drept, care – fără tratamentul și modul de a găti și a mânca după ultimele informații oferite de Centrul Herghelia – ar fi trebuit deja operat în toamna trecută. Doar cei ce au trecut prin dureri asemănătoare cu ale mele și au scăpat de ele, prin remediile aplicate la Herghelia, pot aprecia că nu este vorba de vreo exagerare. În plus, și alte probleme care îmi creau disconfort au fost rezolvate în mod pozitiv.

În cariera dvs. vă ocupați și de traduceri. Care ar fi termenii în care ați „traduce” programul de la Herghelia?

Programul de la Herghelia l-aș traduce prin: sănătate, relaxare, bună dispoziție, optimism și spiritualitate!

Eugenia Gheorghiţă

Sursă: Revista Viață și Sănătate: Herghelia – un magnet care mă atrage!

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

Recuperare în
accidentul vascular cerebral

Recuperare: Accidentul vascular cerebral(AVC) constituie a treia cauză de mortalitate şi este prima cauză de dizabilitate pe termen lung în ţările industrializate. Persistența îndelungată a unor factori de risc vasculari are un impact nefast asupra circulației arteriale a creierului. Acești factori provoacă fie obstrucție (tromboză sau embolie), fie hemoragie cerebrală prin rupere.

Dintre factorii de risc legați de apariția AVC-ului, menționăm: fumatul, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, hipertensiunea arterială, obezitatea, tulburările de ritm, sedentarismul, vârsta înaintată, antecedentele de AVC. Cei mai mulți dintre aceştia sunt modificabili prin adoptarea unui stil de viață sănătos.

Dintre supraviețuitorii unui prim accident vascular (75%), circa o treime vor fi complet independenți, un sfert vor prezenta dizabilități uşoare, iar 40% vor rămâne cu dizabilități moderate sau severe. Atât procentul total de supraviețuitori, cât şi procentul de supraviețuitori care vor avea o calitate a vieții acceptabilă, depind de calitatea tratamentului medical şi a îngrijirilor din perioada care urmează accidentului.

Consecințele AVC

Una dintre urmările AVC-ului este hemiplegia, adică paralizia unei jumătăți a corpului. Adesea ea este însoțită de afectarea sensibilității pe aceeaşi parte, de dificultăți de vorbire, de înghițire, de tulburări urinare, de pierderea vederii pe partea paralizată, de neglijarea obiectelor de pe partea deficitului, de tulburări cognitive sau de depresie.

Creierul este un organ supraspecializat, anumite funcții ale sale fiind localizate în zone bine precizate, deşi multe funcții complexe sunt posibile datorită multitudinilor de conexiuni ale mai multor zone corticale şi subcorticale. Pierderea unor funcții în cadrul AVC este legată de lezarea zonelor din creier responsabile de aceste funcții. Lezarea ariilor motorii din lobul frontal se asociază cu hemiplegie; lezarea celor senzitive din lobul parietal produce tulburări senzitive; leziunile lobului temporal produc tulburări de vorbire, iar cele de la nivelul lobului occipital produc orbire. Leziunile de la nivelul trunchiului cerebral se soldează cu tulburări de înghițire (disfagie). iar cele de la nivelul cerebelului – cu tulburări de coordonare (ataxie). În cazul lezării anumitor porțiuni ale lobului frontal, pot apărea tulburări comportamentale, de personalitate şi cognitive. AVC-urile de la nivelul emisferei drepte pot fi însoțite de neglijarea jumătății stângi a corpului, dar şi a tuturor obiectelor aflate în stânga pacientului.

Creierul, un organ în continuă schimbare

Creierul uman este capabil de schimbări uimitoare în ceea ce priveşte organizarea sa. Acest lucru este posibil atunci când este stimulat să învețe ceva nou sau când o porțiune a sa este distrusă. În această ultimă situație, zone din vecinătate vor încerca să preia funcțiile care au fost pierdute. Studiile de imagerie funcțională ne permit astăzi vizualizarea acestor regiuni care par a avea un consum energetic crescut atunci când încercăm să stimulăm funcția care a fost pierdută.

Mişcarea orientată către un scop este o abilitate învățată. Execuția unei acțiuni (de exemplu, ridicarea unui pahar la gură) este posibilă datorită faptului că în centrii mişcării din creier există deja atât o hartă, cât şi un program de execuție. Simpla intenție de a realiza o acțiune activează acel program. Acesta va permite realizarea acțiunii, ajustându-se continuu pe parcursul realizării ei. Creierul primeşte numeroase informații de la receptorii din muşchi, articulații, piele, ochi despre greutatea, poziția, distanța, forma, mărimea, temperatura şi textura obiectului. Schema de mişcare este reevaluată şi ajustată în funcție de toți aceşti parametri. Astfel, creierul va comanda muşchilor necesari tensiunea potrivită. Acest program a fost însă învățat cu multă vreme în urmă, prin erori şi corecții repetate. Probabil, mici fiind, am vărsat de câteva ori laptele înainte să îl ducem corect la gură.

Neuroplasticitatea și accidentul vascular

În multe tipuri de accident vascular, odată cu deteriorarea zonei de creier, au fost distruse şi programele care descriau mişcarea. Existența fenomenului de neuroplasticitate permite o nouă reînvățare a ceea ce s-a pierdut. Pentru ca neuroplasticitatea să funcționeze cât mai eficient, este nevoie de o stimulare cât mai corectă şi mai didactică şi de o participare a pacientului cât mai bună.

Perceperea senzațiilor care însoțesc mişcarea este foarte importantă. Mişcarea nu poate fi învățată dacă informațiile de la piele, muşchi, articulații sau ochi nu sunt percepute. O altă condiție pentru ca recuperarea să fie posibilă este capacitatea pacientului de a distinge între diferitele senzații, de a se concentra şi a participa la propria recuperare.

Pentru recăpătarea unei vieți cât mai normale, este necesară reînvățarea unor abilități din cele mai diverse: capacitatea de a sta în echilibru în şezut şi în picioare, de a putea coborî din pat pentru a merge sau a se aşeza într-un fotoliu, mersul corect şi echilibrat, folosirea mâinilor şi a brațelor atât pentru acțiuni care presupun forță, cât şi pentru cele de finețe, vorbitul corect, scrisul etc.

Folosirea tuturor acestor abilități trebuie lucrată cu ajutorul membrilor specializați ai echipei de recuperare:

• kinetoterapeutul
• terapeutul ocupațional
• logopedul
• medicul de recuperare
• neuropsihologul

Câteva metode de recuperare

Metoda de recuperare prin inducerea constrângerii presupune „obligarea” pacientului să folosească exclusiv partea paralizată a corpului, după ce apare o minimă trezire a activității voluntare. Recuperarea durează mai multe ore pe zi (în medie cinci ore), timp de mai multe săptămâni, iar rezultatele sunt promițătoare.

Terapia cu ajutorul oglinzilor presupune încercarea de mobilizare simultană şi simetrică a membrului sănătos, împreună cu cel paralizat. Pacientul priveşte reflexia mişcării membrului sănătos în oglindă, în timp ce membrul paralizat este ascuns în spatele oglinzii. Este o metodă ieftină şi accesibilă. Asociată metodelor clasice, poate accelera recuperarea motorie, dar şi a unor deficiențe cognitive (neglijența vizuo-spațială, durerea de imobilizare).

Metoda senzitiv-cognitivă Perfetti se bazează pe faptul că reînvățarea unei mişcări este accelerată atunci când sunt stimulate senzațiile care însoțesc mişcarea. Stimularea se face începând de la mână, deoarece este cea mai sensibilă şi are cea mai mare reprezentare corticală. Pacientului i se cere să facă diferența între diferiți stimuli apropiați, diferite grade de mişcare, diferite texturi, presiuni etc., fiind legat la ochi, pentru concentrarea atenției. Se trece progresiv către trunchi şi membrul inferior. Dacă sensibilitatea şi funcțiile cognitive nu sunt perturbate, recuperarea este foarte eficientă.

Concluzie

Să reținem că foarte importantă în recuperarea AVC este începerea acesteia cât mai precoce. Neuroplasticitatea poate funcționa şi în sens invers. Neutilizarea poate fi învățată şi poate deveni o a doua natură, imposibil de schimbat în cele mai multe cazuri.

dr. Ionuţ Dobrescu
Medic specialist Recuperare şi Fizioterapie

Sursă: Revista Viață + Sănătate: Din secretele recuperări

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

Accidentul Vascular Cerebral: Este mai ușoară prevenția AVC decât tratarea lui.

Accidentul vascular cerebral (AVC) este marea dramă a creierului prin tulburarea aportului de sânge cu oxigen şi substanţe nutritive, fie prin obstacol (coagul de sânge, fragment de aterom ş.a.) – AVC ischemic, fie prin ruperea unui vas cerebral – AVC hemoragic.

AVC reprezintă cca 2/3 din bolile neurologice specifice persoanelor cu vârsta peste 60 de ani; este, de asemenea, o cauză majoră de moarte, situându-se pe locul 3, după bolile de inimă şi cancer. Dintre persoanele trecute de 50 de ani, 2 din 10 au o leziune ateromatoasă severă pe una din cele patru artere principale care irigă creierul.

În România, anual, 45.000 de persoane suferă un AVC, iar 30 000 mor prin această suferinţă. 2 din 10 persoane peste 45 de ani au o leziune ateromatoasă pe unul din vasele mari cervicale, cu potențial aterogen sau emboligen şi AVC.

Atenție! Infarctele cerebrale tăcute sunt tot AVC.

Dincolo de drama clinică masivă, un flagel şi mai important sunt infarctele tăcute, subclinice, ale arteriolelor cere-brale mici (boala Binswanger). Ca rezultat, se produc lacune milimetrice, o imagine sugestivă este caşul pe secțiune – aşa ajunge să arate creierul.

Inițial, semnele sunt subclinice, nespecifice: oboseală, dificultăți de concentrare, amețeli uşoare pe fondul unei hipertensiuni, dislipidemii, diabet zaharat, fumat, alcoolism, ereditate încărcată.

Apoi, când lacunele devin numeroase, apar semne neurologice grave: sindromul pseudobulbar cu tulburări de deglutiție, paşi mici târâşi, tulburări grave de echilibru, deficit cognitiv minor, mediu sau grav, tetrapareză.

Este posibilă prevenția AVC? Există semne de accident vascular cerebral?

Putem noi să limităm dezastrele acestui flagel? Înainte ca medicul să devină necesar, fiecare dintre noi poate să influenţeze factorii de risc ai îmbolnăvirii vasculare, cu condiţia să-i cunoască şi să fie suficient de înţelept şi perseverent pentru a-şi modifica stilul de viaţă, dintr-unul care atrage boala, într-unul care promovează sănătatea. Factorii care influenţează starea noastră de sănătate, având un rol important în prevenția AVC, ţin în mare măsură de obişnuinţele noastre zilnice. În funciție de felul cum muncim, cum ne alimentăm, cum, cât şi când ne odihnim, dacă folosim sau nu toxicele uzuale (alcool, tutun, cafea, droguri sau medicamente în exces şi fără prescrierea medicului) şi, nu în ultimul rând, de echilibrul nostru sufletesc.

Deseori, cauzele îmbolnăvirii şi facto-rii de risc ai unui AVC survenit la 60 de ani, în pragul pensiei, pot fi regăsiţi de-a lungul zecilor de ani de injurie a pro-priului organism, începând din tinereţe şi, uneori, chiar din copilărie.

Pornind de la obiceiuri nesănătoase de viaţă, s-ar zice că o confererie de boli îşi dau mâna pentru a ne conduce în mormânt.

Importanța alimentației în prevenția AVC

De pildă, un om care nu mănâncă pentru a trăi, ci trăieşte pentru a mânca, face acest lucru mai degrabă mult şi prost (pentru sănătate), decât puţin şi bun. Printr-o alimentaţie excesivă, creşte greutatea corporală şi ajunge obez. În primul stadiu, provoacă invidie („Ce bine arată!”), apoi ilaritate, devenind deja caraghios, pentru ca, în ultimă instanţă, să devină obiect de compătimire („Vai, în ce hal a ajuns!”).

Fiecare kilogram în plus este o greutate pe care trebuie să o cari după tine, aici e capcana sedentarismului – un deserviciu adus vieţii care înseamnă mişcare.

Importantă este nu doar cantitatea alimentelor, ci şi calitatea lor. Când felurile de mâncare înoată în grăsime, când desertul şi dulciurile alcătuiesc încă un prânz după cel pe care abia l-am terminat, atunci cantitatea şi proporţia diferitelor grăsimi care se regăsesc în sânge devin favorabile aterosclerozei şi diabetului. Adăugaţi şi sarea, care pentru mulţi dintre noi depăşeşte de circa 3 ori necesarul zilnic rezonabil de 3-5 g.

Acestea fiind zise, avem deja la dispoziţie schema simplificată a verigilor pato-genice ale AVC: stil de viaţă nesănătos – obezitate şi/sau diabet – ateroscleroza – hipertensiune arterială şi celelalte boli de inimă – AVC.

Hipertensiunea și AVC

Hipertensiunea arterială, boala care nu provoacă prin ea însăşi durere, este tolerată cu inadmisibilă indiferenţă; bolnavul află prea târziu că hipertensiunea este principalul factor cauzal al paraliziei prin accident vascular cerebral. Cifrele sunt mai mult decât edificatoare: 15-20% din semenii noştri, adică unul din cinci, suferă de HTA. Iată de ce ar trebui să vă întrebaţi: nu cumva sunt eu acela?

În România sunt circa 2 000 000 de hipertensivi; aproape un milion dintre aceştia nu-şi cunosc boala (40%), iar dintre ceilalți, 800 000 nu fac aproape nimic pentru a o trata. Rămân 200 000 care îşi urmăresc regulat TA, fac tratament dietetic şi medicamentos, astfel încât să nu depăşească valorile de:

• 140/70 sub 40 de ani,
• 150/80 între 41-65 de ani,
• 160/90 mm Hg peste 65 de ani, îndepărtând riscul unei parali-zii prin AVC.

Semne premonitorii

Aţi observat, probabil, că în acest scurt expozeu ne-am ocupat prea puţin de semnele AVC, aceasta pentru că, prin excelenţă, este mai de dorit prevenția AVC decât tratarea lui. Cu toate acestea, odată drama declanşată, ravagiile ei sunt de neînlăturat.

Totuşi trebuie spus că deseori un accident major, soldat cu paralizie, este precedat de semne premonitorii sau atacuri ischemice tranzitorii. Un tratament adecvat aplicat într-un serviciu de neurologie poate stopa procesul patologic în curs de constituire, limitând drama şi făcând recuperarea mult mai eficientă.

Consultați imediat un neurolog pentru următoarele simptome:

• deficite motorii – slăbirea forţei la unul sau la ambele membre de aceeaşi parte,
• o asimetrie facială sau simple amorţeli,
• tulburări de vorbire,
• dezechilibre,
• dificultăți la înghiţire,
• tulburări vizuale.

Ce se face în caz de AVC?

Oricât de gravă ar fi situaţia unui bolnav cu AVC – chiar în stare de comă profundă – trebuie să renunţăm la prejudecata că transportul ar fi contraindicat. Cu maximum de urgenţă şi precauţie, bolnavul trebuie adus într-un serviciu de terapie intensivă neurologică. Procedând astfel, pacientului i se poate oferi şansa supravieţuirii şi recuperării.

În stare acută, tratamentul anticoagulant, depletiv – antiedematos cerebral, hipotensor, vasculotrop, roborant cerebral şi de corecție-susținere a funcțiilor vitale este esențial. În perioada cronică, pentru afecțiunile emboligene, se păstrează tratamentul anticoagulant; pentru restul se instituie tratamentul antiagregant şi se păstrează toate celelalte de mai sus.

Efortul de recuperare începe precoce şi, din nefericire, este laborios, necesitând eforturi îndelungate. De obicei, deficitul neurologic – în special cel motor – se recuperează în cca 12 luni. În cele mai multe cazuri, ceea ce persistă la un an de la debutul dramei va rămâne pentru toată viața.

Accidentul Vascular Cerebral
dr. Sorin Săndulache

Sursă: Revista Viață + Sănătate:

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

ACCESEAZĂ SEMINARIILE VIDEO GRATUITE!

Dr. Moroșan Sorin medic șef la Centrul de Medicină Lifestyle Herghelia

În ultimii 24 de ani a consultat mai mult de 25.000 de pacienți, va prezinte în următorul serial subiectele de mai jos:

Titlurile:
1. Impactul dietei vegetariană în sindromul metabolic (fullHD) (39min)
2. Cum se dezvoltă diabetul zaharat și cum se poate trata eficient? (fullHD) (34min)
3. Cum să protejăm arterele? (fullHD) (38min)
4. Microbiota umană în sănătate și boala (fullHD) (33min)
5. Neuroni noi pentru un creier eficient (fullHD) (31min)
6. Alimentație pentru creier Part1 (fullHD) (33min)
7. Alimentație pentru creier Part2 (fullHD) (37min)
8. Melatonina (fullHD) (37min)
9. Secretele apei și beneficiile Hidroterapiei – As. șef. Sorin Capră (fullHD) (36min)

Atacul cerebral (AVC) se produce atunci când alimentarea cu sânge a creierului este întreruptă. Lucrul acesta se poate întâmpla atunci când un vas de sânge din creier se sparge (AVC hemoragic) sau atunci când apare un cheag într-un vas de sânge, care întrerupe alimentarea cu sânge a creierului, sau când vasele cerebrale sunt comprimate de un proces canceros (AVC ischemic). Când celulele creierului sunt private de oxigen, ele mor.

Atacul cerebral: simptomele

De obicei, atacul cerebral apare pe neașteptate și poate include:

• incapacitatea de a vedea cu unul sau cu ambii ochi;
• amorțirea feței, a mâinilor sau a picioarelor, în special pe una din părți;
• durere de cap severă;
• dificultate în deplasare;
• amețeală, dificultăți în coordonarea mișcărilor și a echilibrului;
• stare de confuzie;
• dificultate în vorbire;

Atacul vascular cerebral tranzitoriu

Mini-AVC-ul, sau atacul vascular cerebral tranzitoriu (AVT), debutează ca un AVC, dar încetează într-o oră sau mai repede, fără a lăsa sechele. De obicei durează câteva minute, însă în faza de început nu se poate pronunța nimeni dacă este vorba de un AVC sau doar de un AVT.

Potrivit Institutului Național al Afecțiunilor Neurologice și AVC din SUA, 33% din cele aproximativ 50 000 de persoane care fac anual AVT fac mai târziu în viață și un AVC sever. De aceea, prezența unui AVT constituie un semnal de alarmă. Dacă aceste simptome sunt prezente și există indicii că ar fi cauzate de un AVC, este foarte important ca persoana în cauză să solicite ajutor medical specializat imediat.

Factorii de risc ai AVC-ului

Unii dintre factorii de risc sunt modificabili (spre exemplu, fumatul) alții sunt nemodificabili (spre exemplu, vârsta).

• Vârsta
• Istoricul familial
• Sexul
• Rasa și etnia
• Hipertensiunea
• Diabetul
• Bolile de inimă
• Fumatul (tutun sau marijuana)
• Nivelul colesterolului sanguin
• Consumul de droguri
• Obezitatea

Cum poate fi redus riscul unui AVC în viitor?

• Dacă fumezi, renunță la fumat.
• Tratează-ți adecvat hipertensiunea.
• Adoptă o dietă echilibrată, care să-ți asigure atingerea și menținerea unei greutăți corporale sănătoase.
• Nu consuma alcool.
• Practică exercițiul fizic zilnic.

Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri

Sursă: Revista Viață + Sănătate

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral
10. Accidentul vascular cerebral la copii
11. Cancerul și AVC-ul: interconexiuni
12. Herghelia – un magnet care mă atrage!
13. Hidroterapia în reabilitarea post-AVC
14. Să înțelegem tulburările psihoemoționale după un accident vascular cerebral!
15. Accidentul vascular cerebral, tratat în echipă
16. Atenţie, viaţa contează!

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

ACCESEAZĂ SEMINARIILE VIDEO GRATUITE!

Dr. Moroșan Sorin medic șef la Centrul de Medicină Lifestyle Herghelia

În ultimii 24 de ani a consultat mai mult de 25.000 de pacienți, va prezinte în următorul serial subiectele de mai jos:

Titlurile:
1. Impactul dietei vegetariană în sindromul metabolic (fullHD) (39min)
2. Cum se dezvoltă diabetul zaharat și cum se poate trata eficient? (fullHD) (34min)
3. Cum să protejăm arterele? (fullHD) (38min)
4. Microbiota umană în sănătate și boala (fullHD) (33min)
5. Neuroni noi pentru un creier eficient (fullHD) (31min)
6. Alimentație pentru creier Part1 (fullHD) (33min)
7. Alimentație pentru creier Part2 (fullHD) (37min)
8. Melatonina (fullHD) (37min)
9. Secretele apei și beneficiile Hidroterapiei – As. șef. Sorin Capră (fullHD) (36min)