/
19 Views0
prevenția avc

Accidentul Vascular Cerebral: Este mai ușoară prevenția AVC decât tratarea lui.

Accidentul vascular cerebral (AVC) este marea dramă a creierului prin tulburarea aportului de sânge cu oxigen şi substanţe nutritive, fie prin obstacol (coagul de sânge, fragment de aterom ş.a.) – AVC ischemic, fie prin ruperea unui vas cerebral – AVC hemoragic.

AVC reprezintă cca 2/3 din bolile neurologice specifice persoanelor cu vârsta peste 60 de ani; este, de asemenea, o cauză majoră de moarte, situându-se pe locul 3, după bolile de inimă şi cancer. Dintre persoanele trecute de 50 de ani, 2 din 10 au o leziune ateromatoasă severă pe una din cele patru artere principale care irigă creierul.

În România, anual, 45.000 de persoane suferă un AVC, iar 30 000 mor prin această suferinţă. 2 din 10 persoane peste 45 de ani au o leziune ateromatoasă pe unul din vasele mari cervicale, cu potențial aterogen sau emboligen şi AVC.

Atenție! Infarctele cerebrale tăcute sunt tot AVC.

Dincolo de drama clinică masivă, un flagel şi mai important sunt infarctele tăcute, subclinice, ale arteriolelor cere-brale mici (boala Binswanger). Ca rezultat, se produc lacune milimetrice, o imagine sugestivă este caşul pe secțiune – aşa ajunge să arate creierul.

Inițial, semnele sunt subclinice, nespecifice: oboseală, dificultăți de concentrare, amețeli uşoare pe fondul unei hipertensiuni, dislipidemii, diabet zaharat, fumat, alcoolism, ereditate încărcată.

Apoi, când lacunele devin numeroase, apar semne neurologice grave: sindromul pseudobulbar cu tulburări de deglutiție, paşi mici târâşi, tulburări grave de echilibru, deficit cognitiv minor, mediu sau grav, tetrapareză.

Este posibilă prevenția AVC? Există semne de accident vascular cerebral?

Putem noi să limităm dezastrele acestui flagel? Înainte ca medicul să devină necesar, fiecare dintre noi poate să influenţeze factorii de risc ai îmbolnăvirii vasculare, cu condiţia să-i cunoască şi să fie suficient de înţelept şi perseverent pentru a-şi modifica stilul de viaţă, dintr-unul care atrage boala, într-unul care promovează sănătatea. Factorii care influenţează starea noastră de sănătate, având un rol important în prevenția AVC, ţin în mare măsură de obişnuinţele noastre zilnice. În funciție de felul cum muncim, cum ne alimentăm, cum, cât şi când ne odihnim, dacă folosim sau nu toxicele uzuale (alcool, tutun, cafea, droguri sau medicamente în exces şi fără prescrierea medicului) şi, nu în ultimul rând, de echilibrul nostru sufletesc.

Deseori, cauzele îmbolnăvirii şi facto-rii de risc ai unui AVC survenit la 60 de ani, în pragul pensiei, pot fi regăsiţi de-a lungul zecilor de ani de injurie a pro-priului organism, începând din tinereţe şi, uneori, chiar din copilărie.

Pornind de la obiceiuri nesănătoase de viaţă, s-ar zice că o confererie de boli îşi dau mâna pentru a ne conduce în mormânt.

prevenția avc

Importanța alimentației în prevenția AVC

De pildă, un om care nu mănâncă pentru a trăi, ci trăieşte pentru a mânca, face acest lucru mai degrabă mult şi prost (pentru sănătate), decât puţin şi bun. Printr-o alimentaţie excesivă, creşte greutatea corporală şi ajunge obez. În primul stadiu, provoacă invidie („Ce bine arată!”), apoi ilaritate, devenind deja caraghios, pentru ca, în ultimă instanţă, să devină obiect de compătimire („Vai, în ce hal a ajuns!”).

Fiecare kilogram în plus este o greutate pe care trebuie să o cari după tine, aici e capcana sedentarismului – un deserviciu adus vieţii care înseamnă mişcare.

Importantă este nu doar cantitatea alimentelor, ci şi calitatea lor. Când felurile de mâncare înoată în grăsime, când desertul şi dulciurile alcătuiesc încă un prânz după cel pe care abia l-am terminat, atunci cantitatea şi proporţia diferitelor grăsimi care se regăsesc în sânge devin favorabile aterosclerozei şi diabetului. Adăugaţi şi sarea, care pentru mulţi dintre noi depăşeşte de circa 3 ori necesarul zilnic rezonabil de 3-5 g.

Acestea fiind zise, avem deja la dispoziţie schema simplificată a verigilor pato-genice ale AVC: stil de viaţă nesănătos – obezitate şi/sau diabet – ateroscleroza – hipertensiune arterială şi celelalte boli de inimă – AVC.

Hipertensiunea și AVC

Hipertensiunea arterială, boala care nu provoacă prin ea însăşi durere, este tolerată cu inadmisibilă indiferenţă; bolnavul află prea târziu că hipertensiunea este principalul factor cauzal al paraliziei prin accident vascular cerebral. Cifrele sunt mai mult decât edificatoare: 15-20% din semenii noştri, adică unul din cinci, suferă de HTA. Iată de ce ar trebui să vă întrebaţi: nu cumva sunt eu acela?

În România sunt circa 2 000 000 de hipertensivi; aproape un milion dintre aceştia nu-şi cunosc boala (40%), iar dintre ceilalți, 800 000 nu fac aproape nimic pentru a o trata. Rămân 200 000 care îşi urmăresc regulat TA, fac tratament dietetic şi medicamentos, astfel încât să nu depăşească valorile de:

  • 140/70 sub 40 de ani,
  • 150/80 între 41-65 de ani,
  • 160/90 mm Hg peste 65 de ani, îndepărtând riscul unei parali-zii prin AVC.

Semne premonitorii

Aţi observat, probabil, că în acest scurt expozeu ne-am ocupat prea puţin de semnele AVC, aceasta pentru că, prin excelenţă, este mai de dorit prevenția AVC decât tratarea lui. Cu toate acestea, odată drama declanşată, ravagiile ei sunt de neînlăturat.

Totuşi trebuie spus că deseori un accident major, soldat cu paralizie, este precedat de semne premonitorii sau atacuri ischemice tranzitorii. Un tratament adecvat aplicat într-un serviciu de neurologie poate stopa procesul patologic în curs de constituire, limitând drama şi făcând recuperarea mult mai eficientă.

Consultați imediat un neurolog pentru următoarele simptome:

  • deficite motorii – slăbirea forţei la unul sau la ambele membre de aceeaşi parte,
  • o asimetrie facială sau simple amorţeli,
  • tulburări de vorbire,
  • dezechilibre,
  • dificultăți la înghiţire,
  • tulburări vizuale.

Ce se face în caz de AVC?

Oricât de gravă ar fi situaţia unui bolnav cu AVC – chiar în stare de comă profundă – trebuie să renunţăm la prejudecata că transportul ar fi contraindicat. Cu maximum de urgenţă şi precauţie, bolnavul trebuie adus într-un serviciu de terapie intensivă neurologică. Procedând astfel, pacientului i se poate oferi şansa supravieţuirii şi recuperării.

În stare acută, tratamentul anticoagulant, depletiv – antiedematos cerebral, hipotensor, vasculotrop, roborant cerebral şi de corecție-susținere a funcțiilor vitale este esențial. În perioada cronică, pentru afecțiunile emboligene, se păstrează tratamentul anticoagulant; pentru restul se instituie tratamentul antiagregant şi se păstrează toate celelalte de mai sus.

Efortul de recuperare începe precoce şi, din nefericire, este laborios, necesitând eforturi îndelungate. De obicei, deficitul neurologic – în special cel motor – se recuperează în cca 12 luni. În cele mai multe cazuri, ceea ce persistă la un an de la debutul dramei va rămâne pentru toată viața.

Accidentul Vascular Cerebral
dr. Sorin Săndulache

Sursă: Revista Viață + Sănătate:

Articole asemănătoare:
1. Accidentul vascular cerebral, AVC: un fulger cu două fețe
2. Arhitectura vascularizației cerebrale | Creierul
3. Atacul cerebral (AVC) – simptome și riscuri
4. Accidentul Vascular Cerebral (AVC): simptome și prevenire
5. Alimentație sănătoasă: 8 sfaturi după AVC
6. Semnele și simptomele AVC-ului
7. Diabetul și Atacul Vascular Cerebral
8. Caleidoscop medical
9. Recuperare în accidentul vascular cerebral

Rețete:
1. Rețete pentru o alimentație vegetariană și vegană

 

ACCESEAZĂ SEMINARIILE VIDEO GRATUITE!

creierulatacul-cerebral

Dr. Moroșan Sorin medic șef la Centrul de Medicină Lifestyle Herghelia

În ultimii 24 de ani a consultat mai mult de 25.000 de pacienți, va prezinte în următorul serial subiectele de mai jos:

Titlurile:
1. Impactul dietei vegetariană în sindromul metabolic (fullHD) (39min)
2. Cum se dezvoltă diabetul zaharat și cum se poate trata eficient? (fullHD) (34min)
3. Cum să protejăm arterele? (fullHD) (38min)
4. Microbiota umană în sănătate și boala (fullHD) (33min)
5. Neuroni noi pentru un creier eficient (fullHD) (31min)
6. Alimentație pentru creier Part1 (fullHD) (33min)
7. Alimentație pentru creier Part2 (fullHD) (37min)
8. Melatonina (fullHD) (37min)
9. Secretele apei și beneficiile Hidroterapiei – As. șef. Sorin Capră (fullHD) (36min)

creierulavc