Calendar

August 2017
S M T W T F S
« Dec    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

?tiri recente

Herghelia - Înscriere pentru buletinul informativ
Resurse cre?tine, ?tiri, g?zduire web...

Helicobacter pylori (I)

101_vs ianuarie 2012_page3_image3De la gastrită la cancer gastric

In anul 2005, Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină a fost acordat doctorilor Barry Marshall şi J.Robin Warren pentru „descoperirea bacteriei Helicobacter pylori şi a rolului ei în dezvoltarea gastritei şi a ulcerului gastroduodenal”. Într-adevăr, lucrările acestor cercetători au declanşat o cascadă de studii care au revoluţionat perspectiva asupra acestor boli digesti- ve atât de frecvent întâlnite.

Date epidemiologice: răspândire și surse
Infecţia cu H. Pylori este considerată în prezent ca fiind una dintre cele mai comune infecţii bacteriene cronice întâlnite la fiinţa umană. Studiile epidemiologice indică faptul că infecţia cu H. Pylori survine cel mai adesea în copilărie. În ţările în curs de dezvoltare, unde condiţiile de igienă sunt mai precare, majoritatea copiilor sunt infectaţi înainte de a împlini 10 ani. În condiţii de nivel socioeconomic şi educaţional scăzut, odată cu înaintarea în vârstă, rata infecţiei continuă să crească, infestând 80-90% din populaţie. Pe de altă parte, în ţările dezvoltate, îmbunătăţirea condiţiilor de igienă a dus la scăderea semnificativă a infecţiei cu H. Pylori.
Principalul „rezervor” al acestei bacterii este omul, dar studiile au indicat ca posibile rezervoare adiţionale şi animalele de casă (în special pisicile), vacile (s-a evidenţiat posibilitatea transmiterii prin laptele nefiert), oile (îngrijitorii de oi prezintă mai frecvent infecţii cu Helicobacter).
Această bacterie se transmite în primul rând prin apa de băut netratată – din fântâni neigienizate, din apele curgătoare – folosită în scopuri casnice. De asemenea, lichidul de vomă, saliva, materiile fecale reprezintă surse de contaminare directă în casele supraaglomerate şi în condiţii socioeconomice precare – lipsa apei curente reci şi calde, fraţii care dorm mai mulţi într-un pat, spălarea inadecvată a zarzavaturilor şi a fructelor care se consumă crude.
Un studiu din Turcia a evidenţiat, pe lângă ceilalţi factori amintiţi, lipsa alimentării la sân a sugarilor ca factor de risc în achiziţionarea infecţiei cu H. Pylori1.

Particularităţi și impact gastric
Helicobacter pylori este o bacterie unică prin modul în care reuşeşte să supravieţuiască într-un mediu foarte acid. Se cuibăreşte în mucoasa gastrică, unde perturbă activitatea celulelor, provocând inflamaţie locală, precum şi un răspuns imun din partea organismului. Practic, orice infecţie cu H. Pylori se asociază cu dezvoltarea unei gastrite cronice. Această gastrită cronică se prezintă sub trei forme:

  1. o gastrită uşoară, difuză, care nu are un impact semnificativ asupra sănătăţii stomacului şi a organismului. Uneori, aceşti pacienţi prezintă un sindrom dispeptic uşor, manifestat prin senzaţia de plenitudine gastrică, disconfort în zona epigastrică, greaţă şi chiar senzaţii de vomă. Această formă uşoară se întâlneşte în 80-85% din cazuri.
  2. 10-15% din pacienţi prezintă o gastrită cronică a antrumului gastric – situat în apropierea joncţiunii stomacului cu duodenul. Aceşti pacienţi prezintă o aciditate crescută care concură la apariţia ulcerului duodenal.
  3. aproximativ 1% din persoanele adulte infectate prezintă o inflamaţie care predomină pe corpul stomacului. În timp, această inflamaţie duce la distrugerea glandelor care secretă acid, rezultând o atrofie de mucoasă gastrică, scăderea acidităţii gastrice şi chiar transformarea acestui epiteliu într-unul de tip intestinal, rezultând metaplazia intestinală. Pacienţii cu aceste probleme prezintă un risc de 4–20 de ori mai crescut de a dezvolta adenocarcinom gastric şi limfom gastric. Pe plan mondial, adenocarcinomul gastric este unul dintre cancerele cele mai ucigătoare.

Pe de altă parte, gastrita atrofică se însoţeşte de scăderea semnificativă a vitaminei B12 în sânge. În timp, lipsa cronică de vitamina B12 va avea drept consecinţe tulburări neurologice şi anemie megaloblastică. Aşa se explică rezultatele unor studii care au evidenţiat faptul că eradicarea infecţiei cu H. Pylori a diminuat incidenţa gastritei atrofice şi, implicit, a cancerului gastric. Aceasta a îmbunătăţit nivelul plasmatic al vitaminei B12 şi a redus nivelul homocisteinei, rezultând un context favorabil în special pentru protecţia celulelor nervoase şi a globulelor roşii.

Alte studii au incriminat infecţia cu H. Pylori în scăderea nivelului fierului în sânge şi creşterea incidenţei anemiei feriprive, chiar în lipsa sângerărilor produse de un ulcer gastroduodenal complicat. Cercetători din Israel, plecând de la premisa că anemia feriprivă la copii poate cauza scăderea dezvoltării cognitive, au studiat asocierea dintre infecţia cu H. Pylori şi funcţiile cognitive la elevii din clasele primare. Rezultatul cercetării a arătat că această infecţie poate altera dezvoltarea cognitivă a copiilor4.

101_vs ianuarie 2012_page21_image2Diagnostic și investigaţii de laborator
Pentru a evidenţia prezenţa acestei bacterii în stomac, se folosesc mai multe tipuri de investigaţii. Cel mai simplu de efectuat sunt cele neinvazive, care nu presupun efectuarea unei gastroscopii. Ele includ:

  • teste serologice – de depistare a anticorpilor secretaţi de organismul uman împotriva acestei bacterii. Aceste teste sunt ieftine şi uşor de efectuat, cu o sensibilitate şi specificitate mulţumitoare (aproximativ 80%). Datorită faptului că după tratament anticorpii încă mai rămân în sânge chiar şi ani de zile, ele nu pot fi folosite pentru evaluarea eficacităţii tra- tamentului, ci doar pentru depistarea iniţială, înainte de tratament.
  • test de depistare a antigenului acestei bacterii în materiile fecale. Are avantajul unei specificităţi mai ridicate şi faptul că poate fi folosit în evaluarea eficacităţii tratamentului urmat. Eficienţa acestui test este scăzută de folosirea concomitentă a antibioticelor şi a inhibitorilor de aciditate de tipul omeprazolului. Aceasta impune o pauză de câteva zile de la întreruperea tratamentelor amintite până la efectuarea acestui test.

În partea a doua a articolului, care va apărea în numărul următor al revistei, vom încerca să înţelegem de ce doar o parte din persoanele infectate cu H. Pylori au o evoluţie gravă spre ul- cer sau chiar cancer gastric şi care sunt posibilităţile de tratament pentru eradicarea acestei infecţii.

Dr. Moroșan Sorin


SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline