Calendar

April 2017
S M T W T F S
« Dec    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

?tiri recente

Herghelia - Înscriere pentru buletinul informativ
Resurse cre?tine, ?tiri, g?zduire web...

Rolul glicocalixului în protecţia endoteliului şi prevenţia plăcii

Glicocalixul endotelial este format în principal din proteoglicani şi din glicoproteine şi are rol de protecţie şi de asigurare a unui acces selectiv (gatekeeper). În arterele sănătoase, glicocalixul endotelial modulează permeabilitatea vasculară, atenuează interacţiunea dintre peretele vascular şi celulele circulante, mediază stresul presiunii reologice, modulează semnalele dintre celulele peretelui vascular şi celulele circulante şi are un rol de protecţie vasculară. Diverse studii experimentale au demonstrat că, atunci când glicocalixul este modificat sau întrerupt, aceste proprietăţi sunt pierdute. Glicocalixul este redus la diabetici (pare a fi redus la jumătate ca volum) şi este afectat în ateroscleroză. Este interesant faptul că, deşi nu există încă o teorie unificatoare a unui „pathway” comun între ateroscleroză şi sindromul metabolic (în speţă, diabet) glicozilarea proteinelor şi produşii AGE (avansaţi de glicozilare) par să fie un punct de intersecţie în suferinţele amintite (din nou inflamaţie).

Mă voi referi, din cauza spaţiului limitat, doar la un element proinflamator: glucoza crescută din sânge
– hiperglicemia. Hiperglicemia este un prooxidant şi stimulator proinflamator. Hiperglicemia prelungită timp de
6 ore determină o pierdere a 50% din glicocalix. În prezenţa unui antioxidant puternic, glicocalixul nu mai este afectat. Hiperglicemia favorizează coagularea (prin creşterea producţiei de trombină) şi fibrinoliza. În momentul în care structura glicocalixului este afectată, se produce un dezechilibru: există mai multă trombină decât antitrombină şi există o tendinţă la coagulare care determină în consecinţă o exacerbare a capacităţii de fibrinoliză, pentru a contrabalansa creşterea de trombină din timpul hiperglicemiei.
La fel se poate spune despre compuşii AGE care se produc atât endogen, cât şi exogen – îi consumăm din carnea prăjită, grătare, combinaţii de lapte, ouă şi zahăr.

PRACTIC, trebuie să menţinem un sânge cât mai curat, un sânge neinflamat. Ce anume produce inflamaţia sângelui? Iată lista inculpaţilor:

  • Obezitatea
  • Diabetul/hiperglicemia
  • Colesterolul total şi, mai ales, LDL mare
  • Tensiunea arterială şi dezechilibrul hormonilor implicaţi
  • Citokinele şi complexul complement cea mai cunoscută proteina C reactivă
  • Acidul arahidonic (sursă bogată car- nea), leukotrienele, prostaglandinele
  • O concentraţie scăzută de adiponectină
  • Lipsa de mişcare fizică
  • Fumatul
  • Dieta, prin grăsimile animale (gră- simi saturate şi colesterol), proteina anima- lă, lipsa legumelor şi a fructelor, a cerealelor integrale, a nucilor şi a seminţelor din alimentaţie; băuturile răcoritoare cu zahăr sunt inculpaţi majori alături de snackuri (chipsuri, dulciuri etc.).

Aşadar, iată că o scurtă incursiune în fiziologia şi fiziopatologia arterială ne aprind beculeţe despre legătura dintre toţi factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, arterele şi inima noastră. E clar că avem nevoie de un sânge
curat, neinflamat şi ceea ce avem de făcut pentru a-l menţine aşa este clar din lista de mai sus.

Dr. Nicolae Dan

Referinţă: 1 Fuster Vetal., Atherothrobosis and high-risk plaque, part I: evolving concepts. J Am Coll Cardiol 2005; 20: 46: 937-954

SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline