Calendar

April 2017
S M T W T F S
« Dec    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

?tiri recente

Herghelia - Înscriere pentru buletinul informativ
Resurse cre?tine, ?tiri, g?zduire web...

Nutriție pentru o bătrânețe fericită

Conform unui studiu publicat în revista americană Archives of Internal Medicine de către cercetătorii Fraser G.E. şi Shavlik D.J., există dovezi clare că următoarele elemente de stil de viaţă:
• vegetarianismul
• consumul de nuci
• activitatea fizică
• abstinenţa de la fumat
• greutatea corporală medie scăzută,
fiecare separat, contribuie cu 2-3 ani la creşterea speranţei de viaţă. Aşadar, se pare că toate aceste elemente ale unui stil de viaţă sănătos, incluzând  dieta, se constituie într-o marcă a unei bătrâneţi mai sănătoase, mai liniştite. Alte studii indică în mod constant o prevalenţă (frecvenţă) mai scăzută a bolilor cardiovasculare, a diabetului, a obezităţii şi a cancerului în populaţiile vegetariene faţă de cele omnivore, aceasta însemnând o calitate mai bună a vieţii la aceeaşi vârstă.

De exemplu, în medie, bolile cardiovasculare apar cu 12 ani mai târziu, cancerul apare cu 14 ani mai târziu, accidentele vasculare cerebrale apar cu 11 ani mai târziu, accidentele neintenţionate cu 22 de ani, pneumonii  şi gripe mai grave cu 7 ani şi, în fine, diabetul cu 8 ani mai târziu. Aceasta înseamnă, pentru  vegetarieni, o viaţă de mai bună calitate, cel puţin un deceniu mai mult în comparaţie cu omnivorii.

Ce anume din dieta vegetariană determină acest avantaj?
În primul rând este vorba de un consum mai redus de proteine. În general, vegetarienii consumă cu 2-10% mai puţină proteină decât omnivorii. Pe de altă parte, vegetarienii consumă mai multă  proteină vegetală şi mai puţină  proteină  animală. Totuşi adulţii vegetarieni au niveluri de albumină  serică egale sau crescute faţă de martorii omnivori. Asta înseamnă  că aportul  de proteine la vegetarieni este adecvat. De altfel, cea mai recentă poziţie a Asociaţiei Americane de Dietetică a reiterat faptul că o dietă vegetariană bine planificată este adecvată şi pentru  bătrâni şi chiar are valenţe curative (bolile cardiovasculare şi diabet) sau preventive (cancer).

Avantajele consumului de proteine vegetale
Proteina animală conţine mai mulţi aminoacizi (aa) cu sulf, cum ar fi metionina şi cisteina. Aminoacizii cu sulf sunt metabolizaţi în organism în compuşii acizi implicaţi în patogeneza osteoporozei şi a pierderii masei musculare la bătrâni. Sarcina metabolică acidă atrage calciu pentru  a neutraliza aciditatea, calciu care se elimină şi grăbeşte apariţia demineralizării osoase, a osteopoozei.

Pe de altă parte, vegetarienii consumă proteine care produc o sarcină metabolică mai alcalină decât la omni- vori, astfel că vor pierde mai puţin calciu şi, prin urmare, au nevoie de mai puţin calciu pentru a împiedica apariţia osteoporozei.

Efectele generale ale unui mediu acid favorizat de aportul de proteină animală
O sarcină metabolică acidă:
• accelerează procesele de îmbătrânire, prin oxidarea grăsimilor
• grăsimile oxidate grăbesc procesele inflamatorii aterosclerotice
• eliberează fier din depozitele unde este inactiv, sporind astfel activitatea de oxidare a radicalilor liberi
• scade longevitatea.

Un alt element important în ce priveşte proteinele vegetale şi impactul în longevitate şi sănătate este constituit de tipul de aminoacizi esenţiali care intră în componenţa acestora.

Raportul dintre aminoacizi esenţiali
Raportul diverşilor aa dintr-o proteină controlează efectul proteinei asupra colesterolului sanguin.

Raportul lizină/arginină sau lucină/arginină (sunt rapoarte aproximativ identice) este identificat în 16 studii ştiinţifice riguroase, bine conduse, ca fiind important pentru sănătatea cardiovasculară. Cu cât acest raport este mai mare, adică proteina conţine mai multă lizină sau leucină, cu atât riscul pentru a favoriza dezvoltarea aterosclerozei este mai mare.

Omivorii au un raport lizină/arginină mai mare decât vegetarienii (aceştia au un aport mai mare de arginină din proteinele vegetale). Pe lângă efectul aterosclerotic, proteina animală creşte secreţia de insulină. Insulina este implicată în apariţia şi agravarea aterosclerozei, atunci când nivelul sanguin este crescut. Deşi proteinele din lapte sunt valoroase din punct de vedere proteic, totuşi proteina principală – caseina din lapte – creşte secreţia de insulină. De aceea, profesorul Walter Willet, de la Universitatea Harvard, consideră că laptele nu este o sursă de calciu chiar aşa de bună după cum i se face reclamă.

Pe de altă parte, o secreţie crescută de insulină favorizează sinteza de colesterol şi trigliceride, a căror creştere e corelată cu un risc mai mare pentru ateroscleroză şi, implicit, boli coronariene.

Alte avantaje ale dietei vegetariene
Grăsimea vegetală are efect pozitiv asupra colesterolului şi trigliceridelor. Lipidele polinesaturate şi mononesaturate scad riscul pentru boli coronariene. Chiar şi lipidele saturate din diverse plante cum ar fi avocado sau nuca de cocos nu cresc colesterolul. Este nevoie de consum de colesterol concomitent cu grăsimile saturate pentru a înregistra o creştere a colesterolului sanguin.

Un alt avantaj clar al dietei vegetariene e prezenţa glucidelor complexe nerafinate şi a fibrelor alimentare care scad colesterolul sanguin şi riscul de boală coronariană.

Dieta vegetariană e mai bogată în antioxidanţi, compuşi fitochimici – un avantaj clar în condiţiile în care, odată cu procesele de îmbătrânire, creşte stresul oxidativ, adică există riscul de creştere a concentraţiei de radicali liberi.

Aşa cum se ştie, mai ales în dieta total vegetariană, există nevoia de suplimentare a dietei cu vitaminele B12 şi D. Acest aspect este totuşi minor comparativ cu nevoile de suplimente ale omnivorului în vârstă.

Dr. Nicolae Dan, MPH, doctor în științe medicale


SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline