Calendar

August 2017
S M T W T F S
« Dec    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

?tiri recente

Herghelia - Înscriere pentru buletinul informativ
Resurse cre?tine, ?tiri, g?zduire web...

Medicii răspund

Nucile sunt adesea trecute pe lista alimentelor care îngrașă, și sfatul este să le consumi rar dacă dorești să slăbești. Care este adevărul? (F.M. Cluj)

Am citit deseori pe eticheta diverselor margarine sau produse de patiserie, la conţinut – grăsimi in- teresterificate. Ce sunt grăsimile interesterificate şi care este efectul lor asupra sănătăţii?
(A. G., Bucureşti)

Interesterificarea  este o metodă chimică prin care se realizează o redistribuire statistică a acizilor graşi între moleculele de triacilgliceride. Aceasta echivalează cu stricarea ordinii naturale a aranjării cărămizilor grăsimilor (acizii graşi) şi crearea unei noi ordini chimice, artificiale, aleatorii, ordine străină organismului uman şi, deci, periculoasă. Prin interesterificare  se modifică nu numai caracteristicile fizice ale grăsimilor (termomecanice sau organoleptice – devin mai solide, mai rezistente la râncezire), dar se modifică mai ales calitatea nutriţională şi informaţională, obţinându-se astfel grăsimi artificiale despre care nu ştim exact la ora actuală dacă satisfac sau nu necesităţile structurale şi fiziologice ale celulelor, ţesuturilor şi organelor corpului omenesc. Se ştie că organismul uman conţine grăsimi structurale care prezintă  o înaltă specificitate celulară şi de organ.
Astfel creierul este unul dintre cele mai grase organe, conţinând grăsimi naturale speciale complexe (acizi graşi esenţiali omega 3 – EPA; DHA), care nu se regăsesc în grăsimile artificiale. Fără aceste grăsimi esenţiale naturale, celulele, organele şi în special creierul uman nu pot funcţiona corect şi se vor degrada în timp, apărând bolile, în special cele cronice, denumite şi „ale civilizaţiei moderne”. Ori grăsimile interesterificate au fost inventate din convenienţă, nu pentru a răspunde unor nevoi reale de sănătate. În esenţă, în uleiurile lichide, trigliceridele care au trei atomi de carbon (C1, C2, C3) au acizi graşi saturaţi la C1 şi C3 şi nesaturaţi la C2. În momentul în care se interesterifică, se desface acidul nesaturat şi se cuplează la C2 un acid gras saturat. Aşa cum arată azi profilul alimentaţiei la români, nu avem nevoie de creşterea aportului de acizi graşi saturaţi, în detrimentul celor nesaturaţi, ci de înlocuirea acizilor graşi saturaţi cu cei nesaturaţi – în special omega 3.
Dacă avem un aport de colesterol în dietă, prezenţa grăsimilor interesterificate agravează riscul cardiovascular. Pe de altă parte, în studii conduse de dr. Kalyana Sundram, s-a arătat că aportul de grăsimi interesterificate alterează într-un timp scurt metabolismul glucozei şi al insulinei. Într-un veac în care obezitatea şi diabetul de tip 2 tind să anuleze, pur şi simplu, prin prevalenţa lor alarmantă, toate progresele obţinute de ştiinţa medicală în ultima jumătate de secol, cea mai înţeleaptă atitudine este de a evita alimentele care conţin aceşti produşi artificiali de sinteză, care sunt profitabili pentru industria alimentară, dar nu şi pentru sănătatea celor care îi consumă.

Pe drept cuvânt, nucile sunt alimentele care au fost propulsate în ultimii 30 de ani într-o poziţie de vedetă. De altfel, în toate ghidurile de nutriţie (Harvard, Mayo etc.), nucile sunt la loc de cinste. Un aport de aprox. 30g de nuci (7-8 nuci) de 5 ori pe săptămână scade riscul pentru infarct miocardic cu 40-50% şi creşte speranţa de viaţă cu 2-3 ani. Nucile au un conţinut mare de grăsimi (nesaturate, inclusiv omega 3) de aproximativ 60g grăsimi la 100g nucă, iar în ce priveşte procentul de calorii provenite din grăsimi, cifra este de 80%. Din această cauză, au fost proscrise de pe lista de alimente permise celor care vor să scadă în greutate. Pentru a răspunde acestei întrebări (nu la modul empiric), a fost nevoie să fie testată ipoteza aceasta: are grăsimi – nu e bună. Dr. Sabate, de la Universitatea Loma Linda, a făcut un studiu în care, timp de 6 luni, subiecţii din grupul A au consumat zilnic aproximativ 30g de nuci, iar cei din grupul B nu au consumat nuci decât rar. Apoi, după şase luni, au schimbat: grupul A a trecut la o dietă fără nuci, iar grupul B a consumat o dietă cu nuci zilnic. Rezultatul studiului a fost că, pe lângă avantajele enunţate mai sus, nucile nu îngraşă, ci pot şi ar trebui să fie parte dintr-o dietă echilibrată şi sănătoasă. Desigur, cheia este temperanţa, măsura, chiar şi în lucrurile bune!

 Dr. Nicolae Dan, MPH, Doctor în medicină


SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline