Calendar

April 2017
S M T W T F S
« Dec    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

?tiri recente

Herghelia - Înscriere pentru buletinul informativ
Resurse cre?tine, ?tiri, g?zduire web...

Lupusul eritematos, artrita psoriazică, guta, polimialgia reumatică şi spondilita ankilopoietică

cauze şi tratament natural specific

LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC
Este o boală inflamatorie cronică autoimună care afectează articulaţiile, pielea, rinichii, celulele sangvine, inima şi plămânii. Apare mai frecvent la femei. Prognosticul s-a îmbunătăţit simţitor datorită progresului făcut în diagnosticarea timpurie şi tratamentul acestei afecţiuni.

Factori de risc:

  • Menopauză mai timpurie
  • Anticoncepţionale orale (după unele studii)
  • Folosirea strugurelului de buze (prin absorbţia eozinei, acidului 2-octynoic şi izomerilor de ftalat)
  • Hipertensiune
  • Alergii medicamentoase: la clorpromazină, hidralazină (Apresoline), izoniazidă, procainamidă (Pronestyl, Procanbid). Apare la un mic procent din cei care folosesc aceste medicamente timp de luni de zile sau chiar ani de zile.
  • Infecţii recurente cu virusul Epstein-Barr
  • Expunere la diverse chimicale (mercur, siliciu)
  • Expunere la soare, în cazul unui teren allergic
  • Transfuzii de sânge
  • Fumat.

Alăptarea scade riscul.

Ghid de prevenţie şi tratament

  • Aplicaţi sfaturile de la ghidul pentru poliartrita reumatoidă (vezi revista V+S februarie 2010), cele două boli sunt înrudite, afectând aceleaşi componente ale articulaţiei  (membrana sinovială) şi având ca element central acelaşi fenomen inflamator.
  • Adoptaţi o dietă sănătoasă, conform ghidului de la artrita reumatoidă
  • Evitaţi expunerea prelungită la razele solare, aplicaţi loţiune protectoare de cel puţin 15 SPG, purtaţi haine care să vă protejeze (mâneci lungi, pantaloni lungi), protejaţi şi urechile, scalpul şi mâinile. Datorită iluminatului fluorescent trebuie să vă protejaţi şi în interior.
  • Trataţi oboseala, determinându-i cauza: insomnie, depresie, dureri acute necontrolate. Căutaţi să dormiţi suficient în timpul nopţii şi eventual mai luaţi pauze de odihnă şi de siestă în timpul zilei. Familia şi prietenii trebuie să înţeleagă şi să vă respecte nevoia de odihnă.
  • Faceţi mişcare cel puţin 30 de minute pe zi; ea ajută la ameliorarea crizelor şi reduce riscul pentru bolile corelate cu lupusul şi artritele reumatoide (vezi ghidul pentru artrite).
  • Renunţaţi la fumat
  • Puteţi lua suplimente de ulei de seminţe de in sau seminţe de in ca atare.

ARTRITA PSORIAZICĂ
Artrita psoriazică este o afecţiune a articulaţiilor care apare la persoane suferind de psoriazis. Aproximativ 10% dintre persoanele cu psoriazis vor avea probleme şi cu articulaţiile. Artrita psoriazică apare cel mai adesea între 20 şi 30 de ani, dar poate apărea şi peste această vârstă. Gravitatea şi evoluţia bolii diferă de la persoană la persoană: e posibil să aveţi probleme cu pielea şi mai puţin cu articulaţiile, dar se poate, de asemenea, să aveţi probleme mari cu articulaţiile, iar problemele de piele să iasă la iveală abia când faceţi investigaţii pentru cauza problemelor articulare. Boala poate semăna cu artrita reumatoidă, dar, de obicei, are evoluţie mai blândă decât artrita reumatoidă.

Factori de risc

  • Prezenţa psoriazului
  • Posibil vaccinul antirubeolic
  • Ulcere orale
  • Mutările de domiciliu frecvente
  • Traume emoţionale
  • Folosirea corticoizilor
  • Vârsta între 30-50 de ani
  • Antecedente familial

Sarcina scade riscul.

Ghid de prevenţie secundară şi tratament

  • Urmaţi ghidul alimentar de la artrita reumatoidă (vezi revista V+S februarie 2010).
  • Menţineţi sau atingeţi o greutate sănătoasă pentru a uşura presiunea de pe articulaţii. Dieta bazată pe alimente de origine vegetală va ajuta în acest sens.
  • Faceţi mişcare în mod regulat. Un fizioterapeut vă poate sfătui ce exerciţii sunt potrivite pentru dvs. şi vă poate sfătui şi asupra modalităţii de practicare a acestora: în grup, individual, prin înot, gimnastică medicală sau un sport anume. Importanţa mişcării este subliniată de studiile în domeniu. S-a demonstrat că, odată pierdute, elasticitatea şi capacitatea de mişcare se recuperează foarte greu. Trebuie să existe un echilibru între efort şi repaus. De asemenea, este recomandabil să nu împingeţi efortul peste limitele de rezistenţă. Dacă boala este într-o fază de stagnare, puteţi face mai multe decât atunci când e activă. Trebuie să vă cunoaşteţi limitele, dar trebuie şi să fiţi conştient că, din cauza evoluţiei bolii, acestea se pot modifica de la o zi la alta. Dacă la 24 de ore după o activitate se instalează durerea, e cazul să reduceţi intensitatea efortului.
    Puteţi face exerciţii în grup. Se pot organiza grupuri de hidroterapie, unde se efectuează exerciţii în apă caldă şi sub supravegherea unui fizioterapeut. Adesea, exerciţiile effectuate în apă sunt combinate cu exerciţii pe uscat. Experienţademonstrează că membrii unui grup de exerciţii vor asimilamai repede disciplina mişcării efectuate regulat.
  • Menţineţi o postură corectă. Mişcarea este importantăşi pentru a vă ajuta în acest sens. De exemplu, nueste bine să folosiţi mereu o pernă ca suport pentru genunchiulsau şoldul inflamat. Perna diminuează într-adevăr durerea,însă, în timp, duce la o poziţie vicioasă a articulaţiei.
  • Preveniţi suprasolicitarea. Trebuie să preveniţisuprasolicitarea articulaţiilor,altfel durerile se vor intensifica.Dacă durerea este preaputernică, lucrul acesta esteun semn că articulaţia este suprasolicitată.Dacă aveţi o greutateprea mare, slăbirea esteo soluţie necesară. Evitaţi pecât posibil ridicarea sau căratulunor obiecte grele. Dacă totuşi sunteţi nevoit să o faceţi,nu vă aplecaţi spre înainte, ci îndoiţi genunchii şi ţineţi spatelecât mai drept. Ţineţi obiectul ridicat aproape de corp.
  • Folosiţi aplicaţii calde şi/sau reci. Dacă puneţi o compresă rece pe articulaţia inflamată, două lucruri sunt importante:

a. lăsaţi compresa rece să acţioneze pe încheietură aproximativ 20 de minute
b. nu puneţi gheaţă direct pe articulaţie.

Varianta mai ieftină a compreselor reci este un pachet de mazăre congelată, pus într-o pungă de plastic sau învelit într-un prosop de pânză. Punga de mazăre se va mula perfect pe articulaţie. Avantajul este că nu este scumpă şi, după utilizare, pachetul poate fi repus în congelator.
În cazul altor persoane, durerea scade dacă fac un duş cald sau dacă fac un exerciţiu de relaxare. Se pot folosi şi comprese calde. Însă vă sfătuim să nu ţineţi compresa pe articulaţie mai mult de 15 minute.

  • Băile cu sulfat de magneziu pot ajuta la relaxarea musculaturii.
  • Folosiţi principii ergonomice în activităţile de rutină.
  • Alegeţi un ritm de viaţă potrivit condiţiei. Uneori a lupta cu durerea şi inflamaţia poate fi obositor şi vă poate lăsa epuizat. Apoi, dacă luaţi medicaţie pentru artrită, aceasta poate contribui şi ea la senzaţia de epuizare. Cheia este odihna potrivită condiţiei dvs. Împărţiţi munca sau exerciţiul fizic în segmente de mai scurtă durată. Găsiţi timp pentru relaxare de câteva ori pe zi.
  • Faceţi băi de soare.
  • Folosiţi apa sărată la indicaţia medicului.
  • Folosiţi creme antiinflamatoare.
  • Folosiţi cu atenţie articulaţiile. Modificaţi des poziţia. Schimbaţi regulat poziţia în care staţi. Alternaţi statul jos cu mersul.
  • Menajaţi-vă articulaţiile. Învăţaţi care sunt poziţiile care menajează cel mai mult articulaţiile. Trebuie să evitaţi încărcarea excesivă şi îndelungată cu greutate şi, atunci când e posibil, încercaţi să folosiţi articulaţiile mari în locul celor mici (de exemplu încheietura mâinii în locul degetelor). Acest lucru, evident, nu e aplicabil dacă şi încheieturile mari sunt afectate de boală. Fiţi atent la activităţile cotidiene, care pot solicita articulaţiile. Exemple sunt stoarcerea rufelor sau prea multă greutate lăsată pe articulaţiile degetelor. Un ergoterapeut/kinetoterapeut vă poate sfătui cum să vă protejaţi şi să vă menajaţi mai bine articulaţiile.
  • Puteţi folosi suplimente vitaminice

GUTA
Guta este o formă complexă de artrită, caracterizată printr-un atac acut dureros, roşeaţă şi sensibilitate în articulaţii, deseori cea mai afectată fiind articulaţia degetului mare de la picior. Valori serice ale acidului uric mai mari de 6,8- 7mg/dl sunt incriminate în geneza gutei, a tofilor gutoşi şi a litiazei renale cu uraţi.
Studii multiple sugerează că hiperuricemia ar putea fi un factor de risc independent/dependent pentru bolile coronariene, hipertensiune, intoleranţa la glucoză, insuficienţă renală. Este un factor de risc independent pentru bolile cardiovasculare la femei şi la pacienţii cu risc înalt de boli cardiovasculare. Pe modele animale, hiperuricemia moderată a aruncat potenţial lumină asupra implicării microcristalelor de uraţi într-un mecanism de leziuni microvasculare ce conduc la disfuncţie arterială endotelială, care este, după cum se ştie, un precursor al bolilor coronariene şi al hipertensiunii.
Într-un eşantion de aproape 50.000 de persoane din Taiwan, hiperuricemia a fost un factor de risc independent pentru mortalitatea generală, bolile cardiovasculare şi accidentul vascular cerebral. Guta este asociată cu următoarele afecţiuni (comorbiditate, tabel 2)

Factorii de risc

  • Dieta bogată în purine (bogată în carne şi alimente marine)
  • Medicaţia diuretică (tiazide)
  • Alcoolul
  • Hipertensiunea
  • Diabetul
  • Sindromul metabolic
  • Bolile coronare (ateroscleroza)
  • Obezitatea
  • Consumul crescut de băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr
  • Colesterolul, trigliceridele crescute
  • Aspirina, chiar în doze scăzute
  • Istoric de gută în familie
  • Sexul masculin, între 40-50 de ani
  • Lactatele degresate par să scadă riscul (cazeina şi lactalbumina par să reducă nivelul acidului uric la cei sănătoşi.

Ghid de prevenţie şi tratament
Urmaţi următoarele sfaturi dietetice între atacurile de gută:

  • Beţi multe lichide, între 2-4 litri de lichide (jumătate apă).
  • Evitaţi alcoolul
  • Folosiţi ulei de in, bogat în acid linolenic, omega-3
  • Adoptaţi o dietă conform cu piramida alimentaţiei pentru gută, cu accent pe cereale integrale, legume, zarzavaturi, fructe, şi nuci. (vezi Figura 2)
  • Optaţi pentru o dietă vegetariană, limitaţi aportul de proteine animale.
  • Menţineţi o greutate corporal normală. Scăderea în greutate scade uricemia. Scăderea rapidă în greutate şi postul pot creşte temporar uricemia.
  • Optaţi pentru alimente sărace în purine (tabelul 1)
  • Datorită comorbidităţii cardiovasculare şi diabetice şi centralităţii inflamaţiei, urmaţi, în rest, toate celelalte sfaturi de la dieta cardioprotectoare din artrita reumatoidă (vezi revista V+S februarie 2010).

În cazuri avansate de atac de gută este posibil ca medicul să vă prescrie o medicaţie specifică pentru eliminarea accelerată a acidului uric din organism.

Tabel 1

Tabel 2

Piramida alimentaţiei sănătoase pentru gută

Explicaţii: Săgeţile în jos înseamnă că factorii respectivi reduc incidenţa  atacurilor de gută, săgeţile în sus desemnează factorii care cresc frecvenţa și gravitatea atacurilor de gută.

POLIMIALGIA REUMATICĂ
Este o condiţie cronică caracterizată prin dureri generalizate şi sensibilitate difuză, alături de simptome  de oboseală, tulburări de somn (somn neodihnitor) şi dificultăţi cognitive.
Poate fi caracterizată de dureri musculare la nivelul coapsei proximale şi al umărului, cu redoare matinală (limitarea mişcărilor) care se menţine peste o oră.
Aproximativ 15% dintre pacienţii cu polimialgie reumatică dezvoltă arterita cu celule gigant şi 50% dintre cei cu arterită cu celule gigant prezintă asociat polimialgie reumatică.
Este probabil o malfuncţiune a sistemului nervos central care amplifică transmisia şi interpretarea senzaţiei de durere. Apare pe un fond genetic predispozant.

Factorii de risc

  • Stimuli infecţioşi
  • Traumatisme fizice şi/sau emoţionale
  • Stres
  • Apare mai des la sexul feminine
  • Istoric familial de polimialgie
  • Poate apărea pe un fond de insomnii repetate cu spasme musculare, apnee de somn sau sindromul picioarelor neliniştite.
  • Boli reumatismale în antecedente – artrita reumatoidă şi lupusul cresc riscul apariţiei polimialgiei.

Ghid de prevenţie secundară şi tratament

  • Fizioterapie şi kinetoterapie conform prescripţiei medicale.
  • Consiliere psiho-emoţională.
  • Reduceţi stresul prin relaxare şi reordonarea activităţilor.
  • Odihniţi-vă şi dormiţi timp suficient pentru a contracara oboseala. Mergeţi la culcare la aceeaşi oră, treziţi- vă la aceeaşi oră şi limitaţi somnul în cursul zilei.
  • Stabiliţi un program regulat de exerciţii fizice, cum ar fi mersul pe jos, bicicleta, înot sau exerciţii la bazin. Consultaţi un kinetoterapeut.
  • Asiguraţi-vă că aveţi un ritm ponderat al vieţii, reduceţi din activităţi, respectaţi ordinea priorităţilor.
  • Menţineţi un stil de viaţă sănătos: mâncaţi alimente sănătoase conform ghidului de la artrite.
  • Renunţaţi la cafea.
  • Folosiţi masajul terapeutic. Masajul îmbunătăţeşte circulaţia sângelui în muşchi, elimină produşii de metabolism şi aduce nutrienţi proaspeţi. Masajul poate reduce rata cardiacă, relaxează muşchii, creşte flexibilitatea articulară şi creşte producţia de substanţe anestezice, opioide endogene (endorfine). Reduce stresul şi anxietatea. Nu este potrivit pentru inflamaţii acute sau răni deschise.

SPONDILITA ANKILOPOIETICĂ
Este o boală inflamatorie cronică, ce se caracterizează prin dureri şi inflamaţie la nivelul articulaţiilor intervertebrale şi al articulaţiilor dintre vertebre şi oasele sacro-iliace.

Factori de risc

  • Sexul – boala este mai frecvent întâlnită la bărbaţi decât la femei
  • Vârsta – între adolescenţa târzie şi vârsta de 40 de ani
  • Ereditatea – în particular, persoanele care au o genă numită HLA-B27 au un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta spondilita ankilopoietică
  • Infecţii, alergii, traumatisme.

Ghid de prevenţie secundară şi tratament

  • Similar recomandărilor de la artritele reumatoide (vezi revista V+S februarie 2010)).
  • Fizioterapie şi kinetoterapie specifică sub îndrumarea unui kinetoterapeut. Folosiţi împachetări şi comprese calde şi reci, hidroterapie (duşuri calde pentru deblocare dimineaţa) etc. Citiţi despre celelalte modalităţi hidroterapeutice la artrite şi artroze.
  • Folosiţi scaune ergometrice înalte, care susţin o postură corectă, cu suport pentru braţe.
  • Schimbaţi patul cu unul ferm, dar nu foarte tare, şi confortabil. Folosiţi perne mici.
  • Menţineţi în permanenţă o postură corectă.
  • Masajul therapeutic poate ajuta deseori.
  • Abordare chirurgicală în cazuri speciale.
  • Renunţaţi la fumat dacă sunteţi fumător.

Dr. Nicolae Dan, MPH


SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline