Calendar

August 2017
S M T W T F S
« Dec    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

?tiri recente

Herghelia - Înscriere pentru buletinul informativ
Resurse cre?tine, ?tiri, g?zduire web...

Diabetul zaharat de tip 2 este doar vârful aisbergului

Lista organelor implicate în geneza diabetului rămâne larg deschisă
Până nu de mult „cauzele” hiperglicemiei erau catalogate academic în defecte legate de deficitul de secreţie şi de acţiune a insulinei. Astăzi ştim că, pe lângă pancreas, ficat şi muşchi, mai sunt încă cel puţin 5 structuri implicate: celulele de grăsime (lipoliză accelerată), tubul gastrointestinal (rezistenţă/deficienţă de incretină), celulele alfa din pancreas (hipersecreţie de glucagon, hormon care creşte glicemia), rinichi (o reabsorbţie crescută a glucozei) şi creier (rezistenţă la insulină!). Iată că de la 3 am ajuns la 8 şi tare suspectăm că şi această cifră este rotunjită academic! Poate că sunt 10 sau 15 alte organe sau mecanisme metabolice care sunt afectate şi de care poate nu ştim acum,aşa cum nu ştiam acum 20 de ani că şi creierul dezvoltă insulinorezistenţă!

Diabetul zaharat de tip 2 este doar vârful aisbergului
În momentul în care apar hiperglicemia şi simptomele complicaţiilor diabetului, suntem deja într-o fază avansată a bolilor diabetice.
Progresia de la normal spre diabetul de tip 2 este strâns legată de deteriorarea celulelor beta pancreatice (care secretă insulina) şi de deteriorarea toleranţei la glucoză. La ora actuală, termenul de prediabet este folosit pentru a descrie o glicemie crescută dincolo de valorile normale, indicând un risc mare de progres spre diabetul de tip 2. În tabelul 1, sunt enumeraţi factorii asociaţi cu progresia prediabetului spre diabet.
În studii pe loturi mari de persoane, deteriorarea glicemiei pare să fie un proces relativ rapid, care are loc într-un interval de circa trei ani.

Tabelul 1: Factori asociaţi cu progresia
prediabetului spre diabet

  • Glicemia à jeun crescută sau creșterea glicemiei à jeun
  • Indice de masă corporală mare
  • Creșterea în greutate
  • Vârstă mai tânără
  • Valoare crescută a insulinei plasmatice
  • Dislipidemii: trigliceride crescute, HDL scăzut
  • Hipertensiune arterială
  • Funcţie deteriorată a celulelor beta pancreatice
  • Un tratament neadecvat

Glicemia nu este oglinda cea mai fidelă a deteriorării diverselor organe şi/sau mecanisme metabolice. Organismul se luptă să menţină o glicemie relativ normală prin mecanisme compensatorii, dar, când acestea sunt depăşite, trecerea de la glicemia normală la hiperglicemia convenţional stabilită ca definind diabetul se face într-un timp relativ scurt: undeva între 1 şi 3 ani. Ar fi important să se găsească alte analize/investigaţii care să diagnosticheze la timp apariţia defectelor caracteristice diabetului. Prezenţa unuia sau a mai multor elemente ale sindromului metabolic, adică hipertensiunea, dislipidemia, hiperinsulinemia sau intoleranţa la glucoză indică apariţia diabetului în următorii 8 ani. La persoanele care au intoleranţă la glucoză, rata de conversie spre diabet este de 2-8 ori mai mare decât la cei normotoleranţi.

Link-uri conexe:

Naufragiat pe un vârf de iceberg
Diabetul zaharat de tip 2 este doar vârful aisbergului
Secțiune specială pentru cadrele medicale

Dr. Nicolae Dan MPH


SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline