Calendar

August 2017
S M T W T F S
« Dec    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

?tiri recente

Herghelia - Înscriere pentru buletinul informativ
Resurse cre?tine, ?tiri, g?zduire web...

A fi sau a nu fi vegetarian?

Şase motive pentru care merită să devii vegetarian(ă)

Acum o lună mi-a reţinut atenţia o ştire proaspătă, difuzată în radiojurnalul cel mai important al zilei, la România Actualităţi. Era vorba de un subiect şocant: apariţia primului caz de boala vacii nebune (maladia JCW) în Japonia. Ţara aceasta care se credea izolată de febra acestei epidemii oarecum europene s-a trezit dintr-odată ameninţată. “Nu voi mai consuma carne de vită în viaţa mea”, spunea un trecător reporterului. “Am devenit vegetarian pe loc”, a mărturisit altul. Pe de altă parte, membrii ai cabinetului japonez au apărut pe canalul naţional de televiziune, însoţiţi de copiii lor, savurând cu un aer de bună-dispoziţie teatrală preparate din… carne de vită, într-un gest disperat de patriotism menit să salveze industria cărnii. Scena a fost doar o reluare clişeu a unui episod şi mai dramatic petrecut cu ceva vreme în urmă în Marea Britanie. Interese economice şi politice, credinţă şi filozofie, obicei şi plăcere, sănătate şi boli incurabile: iată câteva coordonate majore ale existenţei noastre care se intersectează atunci când ajungem la subiectul vegetarianismului şi al alimentaţiei omnivore. În cele ce urmează vom încerca să desluşim câteva motivaţii majore pentru care tot mai multe persoane aleg să răspundă afirmativ la întrebarea: „A fi sau a nu fi vegetarian?”.

Dieta vegetariană este mai sănătoasă decât cea carnată
Aceasta este motivaţia care atrage pe aproape 50% dintre cei ce devin vegetarieni. Fie că persoanele respective au nevoie de o dietă vegetariană ca parte a tratamentului unor boli cronice cum este: cardiopatia ischemică, hipertensiunea sau diabetul, fie pentru a preveni, printr-un stil de alimentaţie mai sănătos, o suită întreagă de boli ale civilizaţiei. Este cunoscut faptul că vegetarienii au o incidenţă mai scăzută pentru: cancer de colon şi pulmonar, boli cardiovasculare, obezitate, hipertensiune, diabet, osteoporoză, calculi biliari, boli renale, constipaţie, hemoroizi, infecţii cu germeni ca E. coli, Camphylobacter etc. Bolile infecţioase transmisibile, cancerele transmisibile prin agenţi virali proveniţi de la animale şi mai recent prionii determină din ce în ce mai mulţi omnivori să contempleze în mod serios trecerea la o alimentaţie vegetariană.

Nu este etic să ucizi animale
Pentru mulţi, vegetarianismul este un mod de a milita împotriva violenţei şi cruzimii cu care sunt tratate animalele. Ei consideră că a lua viaţa unui animal este un rău nenecesar. Imaginea populară a păşunii pe care pasc văcuţe şi viţeluşi zburdalnici, oi şi mieluşei jucăuşi, purcei în căutarea trifoiului crud este departe de realitate în aşa-numitele fabrici zootehnice. În aceste fabrici de carne vie, majoritatea animalelor nu sunt lăsate să pască afară şi sunt tratate cu cruzime ca şi când ar fi nişte obiecte. Fabricile zootehnice se disting prin aglomerarea animalelor, izolarea lor şi lipsa de mişcare. Ca urmare, animalele sunt private de manifestările lor instinctive şi au tendinţa să adopte comportamente deviante, violente şi chiar comportamente ucigaşe. Transportul lor spre abatoare poate cauza moartea prematură, din cauza condiţiilor precare şi din cauza lipsei de apă şi hrană. Abatoarele sunt adevărate “inchiziţii veterinare” în care uciderea animalelor se face în condiţii inumane, primitive şi violente. Animalele sunt lovite în cap, dar nu suficient de puternic pentru ca să moară, ci sunt doar ameţite.  Multe dintre ele, suferind dureri mari, mugesc sfâşietor în timp ce banda rulantă înaintează purtând pe ea aceşti muribunzi care în cele din urmă vor deveni hrană pentru noi…

Foametea: creşterea animalelor presupune o folosire extrem de ineficientă a resurselor alimentare
Unii aleg să devină vegetarieni  şi pentru a-şi aduce o contribuţie la reducerea foametei pe glob. Un sfert din populaţia lumii nu are suficientă hrană. Din aceştia, 40-60 de milioane de oameni mor anual din cauza foametei şi a bolilor asociate. Zootehnia este un mod foarte ineficient de a folosi resursele noastre de hrană, pentru că ea cheltuieşte cantităţi uriaşe de energie producând mult mai puţină hrană în comparaţie cu agricultura. O jumătate de hectar cultivat cu cereale şi fasole poate hrăni timp de un an 8 oameni, în timp ce dacă este folosit pentru lapte şi carne de-abia hrăneşte un om. Producătorii preferă să investească în produse animale care vor fi consumate de cei bogaţi, în loc să producă alimente vegetale pentru cei săraci. Suprafeţele a căror suprafaţă ar fi imperios necesar să fie cultivată cu produse indigene sunt folosite pentru furajele necesare unui şeptel care plăteşte datorii externe. Două treimi din cerealele exportate din America de Nord sunt folosite de ţările importatoare pentru a hrăni animale. Aceste animale vor constitui hrană doar pentru aceia care pot să-şi permită să cumpere carne şi produse animale. În S.U.A. se consumă anual 110 kg de carne pe cap de locuitor, în timp ce în India de abia se atinge anual cifra de 2 kilograme de carne pe cap de locuitor.

Economic: dieta carnată este mai scumpă!
Cartea lui Frances Moore Lappe – Hrană pentru o planetă mică, apărută în 1971, a tras un semnal de alarmă care a schimbat modul în care mulţi dintre noi vedem problema cărnii ca sursă de proteină. În urma cercetărilor extenuante pe care le-a făcut, Lappe a demonstrat ineficienţa hrănirii unei populaţii în creştere cu o dietă bazată pe produsele animale. Animalele consumă de fapt mai multe proteine decât ne oferă ele prin carne şi produse animale. Pentru a produce un kilogram de proteină, un viţel consumă şapte kilograme de grâu şi soia amestecate. Pe lângă asta, suprafeţe mari de teren, mari cantităţi de apă şi combustibil sunt folosite pentru a creşte cereale cu care hrănim animalele. Motivul pentru care carnea are preţul pe care-l are este că în multe ţări este subvenţionată de stat din taxe. În momentul în care s-ar renunţa la această practică, mult mai mulţi dintre noi am consuma o dietă preponderent vegetariană. Dacă s-ar favoriza creşterea produselor vegetale, folosirea terenurilor ar fi mai eficientă şi populaţia ar putea fi hrănită mult mai ieftin şi mai eficient.

Religia
Motivul pentru care unele religii sau biserici creştine recomandă vegetarianismul se întoarce tot la considerente de sănătate sau etică. Unele ordine călugăreşti sau unele biserici, cum este de exemplu Biserica Adventistă de Ziua Şaptea, încurajează o dietă vegetariană. În unele ţări, 50% dintre adventişti sunt vegetarieni. Alte religii din est, ca Budismul sau Hinduismul, promovează respectul pentru viaţă şi armonia cu natura. Sacrificarea animalelor este limitată sau interzisă.

Protecţia mediului
Consumul de carne îşi aduce aportul lui fatidic la deşertificare, deforestare, distrugerea apei, distrugere de pământ fertil, efect de seră, poluarea apelor cu pesticide şi erbicide, distrugerea faunei şi florei – într-un cuvânt, distrugerea planetei. Unii devin vegetarieni pentru a contribui la reducerea acestor fenomene teribile care ameninţă viitorul vieţii pe pământ. Se consumă 200 de litri de apă pentru producerea unui kilogram de grâu, dar se consumă de 16 ori mai mult, adică 3.200 (!!!!!) litri de apă pentru un kilogram de carne. Mai amintesc doar cele 25 de milioane de hectare de pădure ecuatorială din America Latină, în principal pădure tropicală din Amazon, care au fost transformate în păşune, acţiune care are consecinţe dezastruase asupra climei pe pământ. Tot datorită acestor defrişări masive, 15% din flora s-a pierdut pentru totdeauna.

Concluzie
Argumentele împotriva cărnii sunt evidente în literatura ştiinţifică de specialitate şi provoacă pe cei informaţi la o alegere în cunoştinţă de cauză. Asociaţia Dietetică Americană, forul autoritar în probleme de nutriţie în S.U.A., declară că alimentaţia vegetariană este sănătoasă şi are chiar valenţe curative în anumite boli cronice, cum ar fi cele cardiovasculare şi diabetul, sau efecte preventive în ce priveşte apariţia cancerului. Dr. William C. Roberts, MD, fost redactor şef al prestigioasei Reviste Americane de Cardiologie, spunea că: “Fiinţele umane nu sunt carnivore în mod natural. Atunci când ucidem animale pentru a le mânca, sfârşim prin a fi ucişi de ele, deoarece carnea lor, conţinând colesterol şi grăsimi saturate, nu a fost niciodată gândită pentru a fi consumată de fiinţele umane-care sunt erbivore prin natura lor.”

Dr. Nicolae Dan, MPH


SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline