Calendar

June 2017
S M T W T F S
« Dec    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

?tiri recente

Herghelia - Înscriere pentru buletinul informativ
Resurse cre?tine, ?tiri, g?zduire web...

10 ani de viaţă + sănătate în plus II.

Impactul vegetarianismului asupra stării de sănătate
A doua parte

Oamenii de ştiinţă au constatat că vegetarianismul aduce de regulă 10 ani de viaţă în plus. Pe lângă longevitate, pentru mulţi dintre noi contează însă calitatea anilor pe care i-am trăi în plus. Sunt vegetarienii avantajaţi din punct de vedere al calităţii vieţii? Cu alte cuvinte, contractează ei mai puţine boli, în general, şi boli cronice, în particular, atunci când sunt comparaţi cu restul populaţiei? În articolul din luna ianuarie am început să studiem câteva beneficii majore ale dietei vegetariene în ce priveşte bolile cardiovasculare, cancerul şi diabetul. Vom continua acest studiu trecând în revistă alte boli frecvente, unde stilul de alimentaţie vegetarian conferă beneficii clare, dovedite prin studii ştiinţifice riguroase.

Obezitatea
Această boală, care presupune câştigarea în greutate cu peste 20% faţă de greutatea normală, începe a fi considerată o boală, boală cu implicaţii profunde nu doar asupra aspectului estetic, ci şi asupra sănătăţii. Stilul de viaţă şi în mod particular dieta şi exerciţiul fizic au cel mai mare impact în prevenirea şi controlul excesului ponderal. O dietă cu un conţinut scăzut de grăsimi şi bogată în carbohidraţi complecşi este, la Herghelia, ca şi în alte centre de profil, modalitatea cea mai bună de abordare a obezităţii. Vegetarienii tind să aibă o siluetă mai bună decât omnivorii. Chiar la greutăţi corporale egale, ei au mai mult muşchi decât non-vegetarienii, care au mai multă grăsime. Chiar dacă vegetarienii consumă mai multe calorii şi nu fac mai multe exerciţii fizice decât omnivorii, ei au o greutate mai redusă. Nu este vorba de nici un mister. Explicaţia constă în faptul că dietele vegetariene sunt mai reduse în grăsime şi mai bogate în fibre alimentare. Atenţie însă la faptul că vegetarienii care consumă multe grăsimi (ouă, smântână, unt, lapte integral, ulei din abundenţă) pot să câştige în greutate la fel de uşor ca şi omnivorii (persoanele care consumă carne).

Boli renale
În fiecare zi, rinichii noştri filtrează aproximativ 180 litri de plasmă sanguină (partea lichidă a sângelui). Aceasta înseamnă că zilnic rinichii filtrează plasma din sângele nostru de 60 de ori! Orice face ca rata de filtrare să crească stresează rinichii forţându-i să lucreze mai din greu. Unul din factorii care cresc rata de filtrare este proteina. Astfel, nu trebuie să ne mire faptul că rata de filtrare pentru vegetarieni este doar jumătate din cea a consumatorilor de carne. Vegetarienii totali au rate şi mai mici. Chiar dacă se consumă aceeaşi cantitate de proteină, rata de filtrare este mai mare cu aproape 20% pentru proteina animală în comparaţie cu proteina vegetală. Pentru bolnavii care suferă deja de o boală renală, se recomandă restricţionarea consumului de proteine şi, mai nou, înlocuirea proteinei animale cu proteină vegetală. Prin conţinutul mai redus în proteine şi prin proteinele de origine vegetală, dietele vegetariene au, şi la acest capitol, beneficii reale.

Litiază renală (pietre la rinichi)
Deşi nu este o boală letală, este o boală însoţită de dureri teribile. Apare mai des la bărbaţi (în jur de 10 % dintre aceştia vor dezvolta litiază renală în cursul vieţii lor). Pietrele la rinichi sunt formate cu precădere din calciu şi oxalaţi – care se găsesc în multe alimente, printre care unele fructe şi zarzavaturi. Contrar părerii populare, calciul din dietă pare să reducă apariţia calculilor renali. Aceasta se realizează prin legarea oxalaţilor la nivelul intestinului şi eliminarea produşilor rezultaţi. Lacto-ovo-vegetarienii, care au mult calciu în dieta lor, au mai puţini calculi renali decât omnivorii. Ne-am aştepta ca vegetarienii totali, care au un consum mai redus de calciu decât omnivorii, să aibă mai mulţi calculi decât aceştia. Realitatea este că vegetarienii totali au mai puţini calculi decât omnivorii. Se pare că, din nou, proteina animală joacă un rol negativ în procesul de formare a calculilor. Proteina animală creşte excreţia de calciu prin urină. Cu cât consumăm mai multă proteină, cu atât riscul pentru litiază renală este mai mare. Într-un studiu efectuat pe un lot de 50.000 de bărbaţi, s-a constatat că proteina animală a crescut riscul de formare a calculilor renali cu 30%. Un alt studiu efectuat pe un lot de vegetarieni englezi a găsit pentru ei un risc de formare a calculilor renali redus la jumătate faţă de populaţia generală. Pentru calculii renali formaţi din acid uric proteina animală este, din nou, bogată în precursori ai acestui acid. Există diverşi componenţi în dietele vegetariene care par să aibă un efect inhibitor în formarea calculilor renali. Printre aceştia, acidul citric, un acid organic ce se găseşte din abundenţă în dietele vegetariene, previne formarea calculilor renali.

Litiază biliară (pietre la fiere)
Este o condiţie care afectează între 10 şi 15% din populaţia ţării noastre. Vezica biliară eliberează bila în intestin, unde aceasta are un rol important în digestia grăsimilor. Bila poate cristaliza în mici pietre, calculi, care pot bloca vezica biliară şi canaliculele care o leagă de intestin, producând durere sau icter (culoare galbenă a tegumentelor). Colesterolul este componentul principal al calculilor biliari. Consumatorii de carne au un risc dublu de a face litiază biliară în comparaţie cu vegetarienii. Persoanele obeze au un risc mai mare de a forma aceste pietre la fiere şi, în general, omnivorii sunt mai graşi decât vegetarienii. Un consum mai mare de grăsimi saturate (solide la temperatura camerei), aşa cum se găsesc în carne, creşte riscul de apariţie a calculilor. Consumul crescut de fibre alimentare reduce acest risc. Proteinele vegetale, în particular proteina din soia, reduc riscul de apariţie a litiazei biliare.

Artrite
Din experienţa noastră, dobândită la Centrul de Sănătate de la Herghelia, dieta vegetariană cuplată cu un program adecvat de mobilizare fizică îmbunătăţeşte mult performanţa reumaticilor. O dietă bogată în acizi graşi omega 3 – acid linolenic – care este un puternic antiinflamator, are un impact pozitiv în evoluţia artritei. Cea mai bogată sursă vegetală de acizii graşi omega 3 este sămânţa de in, consumată ca atare, după ce a fost dată prin râşniţa de cafea sau ca ulei de seminţe de in. Desigur, uleiul conţine o cantitate mai mare de acizi omega 3, însă şi praful de seminţe de in poate fi folosit cu rezultate foarte bune. Trei sau patru linguri de praf de seminţe de in pot fi amestecate în ciorbă sau în felul doi sau pot fi puse dimineaţa peste müsli sau fulgi de ovăz. O altă sursă bună de acizi omega 3 sunt nucile. Uleiul de peşte este sursa animală de acizi omega 3. Nu o recomandăm, deoarece peştii concentrează pesticidele, plumbul, arsenicul şi în general poluanţii din apă în propria lor grăsime. De obicei, dacă apa din care provin conţine poluanţi (şi care apă de la noi nu este poluată?) uleiul de peşte provenit de la aceşti peşti va concentra poluanţii de sute de ori. Aşadar, dieta vegetariană aduce beneficii şi în reumatism. Este un domeniu care se pretează la studiu, existând încă multe necunoscute legate de această boală care afectează atât de multe persoane şi la noi în ţară.

Demenţă
Vegetarienii par să prezinte un risc mai redus şi în cazul acestei boli grave. Într-un studiu din S.U.A., adventiştii de ziua a şaptea care au consumat carne au avut un risc dublu de a face această boala în comparaţie cu adventiştii vegetarieni. Dacă omnivorii au consumat carne un număr mare de ani din viaţă, riscul a crescut chiar de trei ori. Una din teoriile care încearcă să explice apariţia demenţei incriminează radicalii liberi care distrug celula nervoasă. Dietele vegetariene sunt bogate în antioxidanţi care protejează celulele împotriva radicalilor liberi.

Constipaţia şi hemoroizii
Soluţia prin care constipaţia poate fi evitată constă în consumul de fibre şi lichide din abundenţă. În mod special fibrele insolubile, cum sunt cele din tărâţe, sunt foarte folositoare. Când cineva se constipă, se va forţa să elimine scaunul. Prin forţarea venelor din jurul anusului, pot rezulta hemoroizi, un fel de varice a venelor din această zonă. Hemoroizii sunt dureroşi şi, desigur, deloc confortabili, necesitând uneori intervenţii chirurgicale. Vegetarienii sunt şi de data aceasta avantajaţi clar prin faptul că ei consumă de două până la patru ori mai multe fibre alimentare decât omnivorii. La Herghelia, cel mai eficient mijloc de a contracara constipaţia, fie ea chiar de o factură cronică şi foarte rebelă, s-a dovedit a fi introducerea a câteva linguriţe de făină de seminţe de in în alimentaţia zilnică, desigur într-un context de dietă vegetariană şi consum crescut de lichide. Nu s-a semnalat deocamdată nici un caz de constipaţie care să nu cedeze la seminţe de in. Constipaţia cronică mai este incriminată şi în apariţia cancerului de colon. Aşa cum am arătat în articolul precedent, vegetarienii se bucură de un risc substanţial scăzut de a face cancer de colon în comparaţie cu omnivorii. Acest avantaj se datorează, în parte, tranzitului intestinal mai accelerat, care face ca produşii de digestie să nu stea prea mult în contact cu mucoasa colonului. În constipaţie, iritarea continuă realizată de produşii de digestie mai mult sau mai puţini toxici, se poate constitui într-un factor de risc serios pentru apariţia cancerului de colon. Un medic renumit spunea, mai în glumă mai în serios, că mărimea spitalelor dintr-o ţară este invers proporţională cu mărimea scaunelor populaţiei acelei ţări. Adevărul este că, pe măsură ce mărimea scaunului creşte (ceea ce înseamnă că persoana respectivă a ingerat mai multe fibre alimentare), şi riscul ei pentru o serie întreagă de boli, printre care şi cancerul, scade.

În concluzie, dieta vegetariană – sau mai bine zis stilul de viaţă vegetarian – are beneficii evidente dincolo de cei 10 ani în plus de calitate pe care un vegetarian îi va trăi peste media de vârstă a populaţiei omnivore. O inimă mai sănătoasă, care bate mai puternic şi mai eficient, artere mai curate, o tensiune arterială mai scăzută, o incidenţă mai mică a cancerului, o capacitate mai bună de a menţine în limite normale zahărul din sânge, un control mai bun al greutăţii corporale, mai puţini calculi renali sau biliari, un tranzit intestinal mai rapid şi nu în ultimul rând un creier mai limpede şi mai tânăr sunt câteva beneficii care pot cântări greu pentru mulţi dintre dvs. atunci când veţi alege o dietă pentru viaţă + sănătate.

Dr. Nicolae Dan, MPH Loma Linda University, Ca, USA


SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline