Calendar

October 2017
S M T W T F S
« Dec    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

?tiri recente

Herghelia - Înscriere pentru buletinul informativ
Resurse cre?tine, ?tiri, g?zduire web...

Tratamentul dietetic în ulcerul gastro-duodenal

Care dintre noi adulţii nu aşteptăm cu nerăbdare venirea primăverii?! Pentru noi ea aduce înnoire, speranţă, un nou suflu, o înviere a naturii cu rezonanţe care ne prind chiar şi sufletele. Sunt însă persoane, ca de exemplu unchiul meu şi fiul lui, pentru care primăvara aduce cu ea spectrul, ameninţarea unui duşman cu care se luptă de zeci de ani fără ca să-l fi învins. Apare de obicei în fiecare primăvară necăjind serios. Pe când lupta pare decisă în favoarea rudelor mele vine toamna şi din nou adeseori duşmanul reapare, bine mersi. Poate unii dintre dvs. care suferă de aceeaşi boală cu accente sezoniere aţi şi ghicit despre ce este vorba. Duşmanul de moarte se numeşte ulcerul gastro-duodenal. În cele ce urmează voi răspunde la întrebarea: Cum se poate trata ulcerul gastro-duodenal (UGD) din punct de vedere dietetic?

Magnitudinea problemei

Bărbaţii înregistrează de patru ori mai multe ulcere duodenale decât femeile şi de două ori şi jumătate mai multe ulcere gastrice decât acestea. Ulcerul duodenal apare mai frecvent în grupa de vârstă de la 25 la 40 de ani iar cel gastric în grupa de la 40 la 55 de ani. În jur de 10% (de la 5%-15% ) din populaţia ţării noastre are ulcer dar foarte probabil doar jumătate din cei vizaţi sunt diagnosticaţi ca atare datorită faptului că restul nu au simptome destul de severe care să conducă la diagnosticul de ulcer. Există tendinţa ca ulcerul gastro-duodenal să aibă o componentă genetică, astfel că persoanele care au în familie ulceroşi au un risc crescut  de două ori şi jumătate de a dezvolta această boala.

Dietele clasice sub semnul întrebării

În anul 1961 dr. Weinstein publica un articol în prestigiosul Jurnal al Asociaţiei Medicale Americane, articol ce purta titlul „Dieta peste ani – ce să mâncăm şi ce să nu mâncăm” cu referire la ulcer. Tonul ferm şi clar de atunci a influnţat generaţii de medici gastroenterologi şi nutriţionişti dar în cele patru decenii care au trecut faptele şi dovezile ştiinţifice au demonstrat că multe din recomandările din 1961 erau bazate pe folclor şi idei preconcepute. Astăzi laptele şi lactatele, de exemplu, nu mai sunt folosite în terapia dietetică a UGD. Se cunoaşte că deşi laptele este slab antiacid el este bogat în calciu, contribuind astfel la refacerea acidităţii într-o măsură mai mare decât o reduce. Pe de altă parte absenţa lactatelor din dietă, mai ales în România, unde anumite zone geografice nu se bucură de diversitate alimentară, ridică probleme legate de carenţa de calciu, cu efectele cunoscute asupra sănătăţii oaselor (osteoporoză).

Obiectivele dietei în UGD

  1. Reducerea durerii  şi asigurarea odihnei de calitate în timpul perioadei de vindecare.
  2. Consum de apă suficient între mese, nu la masă.
  3. Evitarea distensiei stomacului datorate unor cantităţi mari îngurgitate.
  4. Diluarea conţinutului stomacal şi acţiune de tamponare a acidităţii.
  5. Descoperirea şi modificarea obiceiurilor detrimentale ca de exemplu: mâncatul în grabă, fără a mesteca suficient alimentele, folosirea alcolului şi a cafelei, fumatul care printre altele descreşte capacitate de tamponare a bicarbonatului pancreatic.
  6. Corectarea anemiei, dacă este prezentă. Datorită atrofiei peretelui digestiv se împiedecă absorbţia vitaminei B12 şi este posibilă apariţia anemiei megaloblastice, prin carenţă de vitamina B12.
  7. Prevenirea scaunelor anormale şi a lipsei de calciu şi impactul acesteia asupra sistemului osos.
  8. Prevenirea complicaţiilor ulcerului, complicaţii ca perforarea şi obstrucţia.

Recomandări dietetice

  1. Mâncaţi într-un cadru de linişte, având timp suficient să mestecaţi bine alimentele. Compuşii din glandele salivare vor proteja mucoasa gastrică odată ajunşi în stomac, dar aceasta numai dacă a fost timp suficient ca alimentele să fie pătrunse de sucul salivar, în urma unei mestecări suficiente. Nu îngurgitaţi cantităţi mari de alimente. Alegeţi alimente care au proteine de calitate şi vitamina C pentru a grăbi vindecarea ulcerului.
  2. Cum stimulul cel mai puternic pentru secreţia de acid este prezenţa alimentelor în porţiunea superioară a tractului digestiv, începând de la gură, este mai important să reducem frecvenţa meselor decât compoziţia meselor. Programele dietetice cu 5-6 mese pe zi pot fi dăunătoare, mai ales când ultima masa este seara târziu înainte de culcare. Secreţia de acid din stomac urmăreşte un ritm circadian, creşte în timpul zilei, datorită prezenţei alimentelor dar se reduce spre seară şi aproape se opreşte în cursul nopţii. Atunci când un ulceros ia masa chiar înainte de culcare la ora 20 sau 21  ritmul circadian normal de secreţie acidă este deranjat astfel că vor fi secretate cantităţi mari de acid până la ora 2 sau 3 noaptea. Ori, tocmai acum, ulcerosul nu are apărare antiacidă suficientă împotriva acestei secreţii. A mânca între mese înseamnă a permanentiza cauza secreţiei crescute , pentru că toată ziua şi chiar noaptea stomacul va conţine alimente. Este cunoscut faptul că a mânca între mese încetineşte golirea conţinutului stomacal în duoden. În concluzie, recomandăm mese regulate, două sau trei mese pe zi cu prima masa în jurul orei 7, a doua în jurul orei 13 iar ultima nu mai tarziu de ora 18-19. În cazuri speciale medicul curant poate decide pentru mese mai frecvente, dar la majoritatea un regim regulat de 2-3 mese pe zi va asigura folosirea avantajului ritmului circadian al secreţiei de acid gastric.
  3. Dieta clasică în tratarea ulcerului a fost abandonată în favoarea unei diete normale, adică pacientul poate să mănânce alimentele pe care le suportă şi care nu acutizează problemele digestive şi să evite alimentele pe care nu le tolerează. Dietele restrictive nu par a grăbi vindecarea şi pot fi şi sărace în nutrienţi. Învăţaţi să apreciaţi gustul natural al alimentelor naturale, aşa cum le-a lăsta Bunul Dumnezeu. Coaceţi şi fierbeţi atunci când trebuie să preparaţi termic, evitaţi să prăjiţi. Evitaţi combinaţiile grase şi rântaşurile.
  4. Dietele semilichide vor fi folosite doar în extremis
  5. Abandonaţi stimulentele gastrice: cafeaua, alcoolul, fumatul, piperul, boiaua iute şi alte condimente iritante. Cafeaua şi băuturile de tip Coca Cola cu cafeină cresc secreţia de acid gastric. Chiar şi cafeau decafeinată creşte secreţia de acid în stomac.
  6. Sucul de varză proaspătă şi alte zarzavaturi cu frunze verzi (ca salata) conţin factorul AEF care împiedecă eroziunea peretelui intestinal. Sucul trebuie să fie proaspăt, să nu fie fiert. Pentru cei care nu suportă gustul de suc de varză acesta poate fi amestecat cu suc de roşii. După câteva zile eventualele gaze apărute vor dispărea. Sucul nu trebuie ţinut mai mult de 2-3 zile la frigider. Ţinut la congelator la 00 C îşi păstrează proprietăţile timp de 3 săptămâni. Un litru de suc rezultă din 4-5 kg de varză de primăvară, vară sau toamnă. Se vor consuma 4 sau 5 pahare de suc de varză (pahar de 200-240 ml) pe zi, cu o jumătate de oră înainte de masă.
  7. Sucul sau gelul de aloe vera este de asemenea folosit cu succes în tratamentul ulcerului. Două linguri de gel luate de trei ori pe zi, înainte de masă şi ultima doză înainte de culcare par a inhiba secreţia de acid clorhidric în stomac. După perioada de criză trebuie continuat cu o linguriţă de gel înainte de culcare.
  8. Folosiţi mai puţine grăsimi saturate (solide la temperatura camerei) şi înlocuiţi-le cu grăsimi polinesaturate.
  9. Feriţi-vă de lapte şi lactate, mai ales în perioadele de criză.
  10. Sucurile de citrice sau de roşii trebuie folfosite doar dacă sunt bine tolerate.
  11. Reduceţi zahărul şi produsele zaharoase din alimentaţie. Zahărul promovează creşterea acidităţii gastrice.
  12. Pâinea integrală (neagră) este mai bună decât cea albă care pare a facilita apariţia ulcerului la cei susceptibili.
  13. Creşteţi consumul de fibre alimentare cum sunt cerealele integrale (grâu, ovăz, orz sau secară) şi cele provenite din legume şi zarzavaturi.
  14. Orice problemă legată de glicemie, fie că este diabet fie că este sindrom hipoglicemic ar trebui tratată pentru că există o relaţie fiziologică între glicemie şi secreţia de acid.
  15. Cartofii sunt indicaţi în perioadele de crize şi în afara lor pentru că prin conţinutul alcalin neutralizează acidul din stomac şi prin conţinutul în vitamina C grăbec vindecarea. Doi trei cartofi pe zi pot fi de mare ajutor. Este important să nu fie prăjiţi sau consumaţi în combinaţie cu lactatele.
  16. Migdalele uscate varietatea dulce, bine mestecate protejează împotriva acidităţii gastrice.
  17. Măslinele au un efect de sedare a stomacului. Se pot lua 4 până la 6 bucăţi desărate cu fiecare masă. Trebuie să fie măsline negre coapte şi nu din cele conservate în oţet. Uleiul de măsline poate fi de asemenea folosit, 1 linguriţă înainte de fiecare masă.
  18. Meiul este indicat pentru ulceroşi din acelaşi considerent.
  19. Consultaţi medicul în legătură cu medicaţia antiacidă. Mare parte din această medicaţie are multiple efecte adverse şi nu ar trebui folosită decât în cazuri excepţionale, când orice alt remediu nu dă randament.

Concluzie. Ca în multe alte boli cronice şi în cazul ulcerului este mai de dorit să prevenim decât să tratăm. Un stil de viaţă sănătos ne va proteja şi de apariţia acestei boli de primăvară şi toamnă. Atunci când suferim deja de această boală, este bine, înainte de a apela la medicaţie antiulceroasă, să facem schimbările necesare în dieta noastră şi în stilul nostru de viaţă, în general. Este cunoscut că există o relaţie strânsă între personalitatea pacientului şi boala ulceroasă. Este important să descoperim, ca pacient, legătura puternică ce există între tensiunea zilnică, tendinţele noastre perfecţioniste, profilul nostru de luptător care nu poate accepta să piardă (niciodată) şi apariţia şi intensitatea durerii în ulcer. Abordând ulcerul ca pe o boala a stilului de viaţă vom descoperi valenţe curative şi în exerciţiul fizic. Cuplând dieta cu activitatea fizică vom reuşi, aşa cum deja mulţi au reuşit, să avem de data aceasta un altfel de primăvară, mai fără dureri. Astfel, ne vom putea bucura şi noi de frumuseţea pomilor înfloriţi şi vom înceta să mai privim ca la o reală ameninţare sosirea celorlalte primăveri în anotimpul promiţător al învierii.

Dr. Nicolae Dan MPH
Centrul de Sănătate Herghelia


SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline