Calendar

June 2017
S M T W T F S
« Dec    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

?tiri recente

Herghelia - Înscriere pentru buletinul informativ
Resurse cre?tine, ?tiri, g?zduire web...

Ghid management DIABET

Noi perspective în dietoterapia diabetului

Pînă nu demult, în abordarea terapiei dietetice a diabetului accentual cădea pe eliminarea surselor de glucide (zaharuri) rafinate sau alimente care furnizează amidon şi respectiv glucoză/fructoză (exemple: cereale, pâine şi alte produse de panificaţie, patiserie, fructe etc…). Din nefericire odată ce glucidele complexe au fost eliminate alimentaţia diabeticului se reducea cu precădere la grăsimi şi proteine. Într-adevăr, cel mai adesea medicii prescriau o alimentaţie bazată pe carne, produse lactate şi ouă. În felul acesta cel puţin 40% din calorii proveneau din grăsimi, 20-25% din calorii erau furnizate de proteine şi doar 35-40% reveneau glucidelor complexe. De fapt, consumul alimentelor care conţineau cu preponderenţă glucide (carbohidraţi) era descurajat. Dar, ca multe alte formule dietetice care, deşi au fost în vogă, cu ani în urmă, intră acum în disgraţie, şi recomandările dietetice în diabet s-au schimbat radical.

Grăsimile – mai „vinovate” decât zaharurile

În ultimii ani, cercetarea ştiinţifică a condus la o nouă abordare în cadrul căreia acentul pare a se muta de la glucide la grăsimi. Grăsimile sunt considerate astăzi duşmanii primordiali ai diabeticului. Cercetătorii au observat că pe măsură ce alimentaţia este mai bogată în grăsime se îngreunează misiunea insulinei de a introduce glucoza (zahărul din sânge) în celule. Modul exact în care se alterează funcţiile insulinei, nu este elucidat pe deplin. Ceea ce este clar este faptul că atunci când reducem consumul de grăsime din alimentaţie precum şi procentul de grăsime corporală ajutăm acest hormon important, produs de pancreas – insulina – să-şi îndeplinească funcţia în mod eficient. Dietoterapia modernă a diabetului se focalizează pe reducerea cărnii din alimentaţie, a produselor lactate grase (nesmântânite), a grăsimilor şi uleiurilor în timp ce este încurajată creşterea consumului de cereale integrale, a legumelor şi leguminoaselor cât şi a zarzavaturilor.

Dieta vegetariană: ideală pentru diabetici

Ca o confirmare a studiilor făcute în diverse centre de tratament al diabetului din ţări avansate, şi rezultatele obţinute la Centrul de Sănătate Herghelia, reflectând experienţa sutelor de diabetici care au urmat programul de schimbare a stilului de viaţă promovat de Centru, demonstrează eficienţa acestor schimbări dietetice simple dar profunde. În aproximativ 80% din cazurile de diabet de tip II glicemia revine la normal în doar 7-10 zile, majoritatea pacienţiilor nemaiavând nevoie de medicaţia antidiabetică . O alimentaţie vegetariană echilibrată, redusă în grăsime este ideală în tratarea diabetului. Dealtfel, chiar  în luările de poziţie recente ale Aociaţiei Dietetice Americane, sunt subliniate proprietăţile curative ale unei diete vegetariene, nu doar în cazul diabetului  ci şi în bolile cardiovasculare, obezitate cât şi în prevenirea cancerului.

Exerciţiul: în tandem cu dieta

Există  de asemenea o a doua componentă importantă în tratarea diabetului: exerciţiul fizic. Un program regulat de mişcare face ca frecvenţa administrarii insulinei pe cale injectabilă să se reducă şi, de cele mai multe ori, medicaţia orală să devină nenecesară. Într-o anumită măsură se pare că lucrul acesta este valabil chiar şi pentru diabetul de tip I. Mobilizarea muşchilor face ca masa musculară să devină un consumator feroce de combustibil (energie sub formă de glucoză). Când diabeticul se angajează într-un program regulat de exerciţiu fizic aerobic glucoza poate să intre în celulă fără prea multă insulină (sau poate chiar în absenţa ei).

Managementul diabetului  cu ajutorul dietei

Noua abordare dietetică în tratmentul diabetului este remarcabil de simplă. În ceea ce urmează vă prezentăm trei paşi simpli pentru a controla glicemia prin alimentaţie:
1. Fructele, legumele, leguminoasele, zarzavaturile şi cerealele integrale să constituie elementele de bază în meniul dvs. zilnic. Se cunoaşte faptul că alimentaţia vegetariană este bogată în fibre alimentare solubile şi insolubile care vor reduce viteza de absorbţie a glucozei în sânge ajutând astfel la reducerea glicemiei. Pentru că rafinarea şi procesarea alimentelor elimină fibrele alimentare şi adaugă zahăr, ulei şi grăsimi, cu cât  veţi alege surse de alimente bogate în glucide complexe în starea lor naturală cu atât mai bine.
2. Evitaţi alimentele problemă: cărnuri de toate tipurile, produse lactate grase şi ouăle. Alimentele de origine animală conţin cantităţi mari de grăsime, colesterol şi aduc multe calorii, în felul acesta crescând riscul bolilor de inimă, a obezităţii producând concomitent creşterea rezistenţei la insulină. În ceea ce priveşte satisfacerea necesarului de proteină, cea mai bună alegere este orientarea spre sursele vegetale cum sunt: leguminoasele- fasole, soia, linte, mazăre, năut; cereale integrale, nuci şi seminţe.
3. Reduceţi cât mai mult posibil cantitatea de ulei adăugată la pregătirea mâncării.  Dietele bogate în lipide (grăsimi) de orice fel pot compromite sensibilitatea celulei la insulină. Cu alte cuvinte insulina va avea dificultăţi să-şi îndeplinească funcţia de a trece glucoza din sânge în celulă. Lucrul acesta este adevărat  mai ales în cazul grăsimilor saturate: grăsimile tari la temperatura camerei (unt, untură, margarină, smântână etc) şi mai puţin sau deloc în cazul grăsimilor mononesaturate (surse importante: uleiul de măsline, uleiul de soia, uleiul de rapiţă şi de in).

Alimentele de origine vegetală tind să fie, în general, mai reduse în grăsime (şi mai ales în grăsimi saturate) atunci când sunt comparate cu alimente de origine animală. Prin urmare legumele, leguminoasele, zarzavaturile şi cerealele integrale sunt de două ori valoroase: atât prin conţinutul mare de glucide complexe (amidon şi fibre alimentare) cât şi prin conţinutul redus de grăsime. Chiar şi nucile, alunele, migdalele şi seminţele de floarea soarelui, dovleac, susan – deşi sunt bogate în uleiuri, acestea sunt de obicei în majoritate grăsimi nesaturate şi constituie o alegere mult mai bună decât unt, untură, smântână şi alte produse animale grase care sunt bogate în grăsimi saturate. Cu toate acestea grăsimea este grăsime şi consumul oricărui tip de grăsime (chiar şi a nucilor) trebuie făcut cu moderaţie în cazul diabetului.

Pentru mai multe informaţii pentru cei interesaţi în mod deosebit de subiectul alimentaţiei în diabet, vă sugerăm să vizitaţi următorul site de pe internet: www.pcrm.org

Traducere şi adaptare: dr. Nicolae Dan MPH
Sursă: The Physicians Committee for Responsible Medicine www.pcrm.org


SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline