Calendar

November 2017
S M T W T F S
« Dec    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

?tiri recente

Herghelia - Înscriere pentru buletinul informativ
Resurse cre?tine, ?tiri, g?zduire web...

Un pahar de apă… pentru inimă

„ Nu bea aşa multă puiule că o să ţi se facă broaşte în burtă …”– obişnuia să ne spună bunica, când după o partidă serioasă „de-a prinselea” împreună cu verişorii mei, vreo şase la număr, ne aşteptam nerăbdători rândul lângă fântână şi-apoi sorbeam pe nesăturate din cana pe care dânsa nu mai prididea să o umple din găleată şi să ne-o întindă fiecăruia. Au trecut de-atunci vreo 30 de ani… cu evoluţii (dar şi involuţii), în multe aspecte ale vieţii. Din păcate la nivelul înţelegerii rolului prevenţiei şi importanţei stilului de viaţă, a alegerilor cu impact în sănătatea noastră, alegeri pe care le facem clipă de clipă, noi românii nu am făcut prea multe schimbări. Astăzi, ignoranţa nu mai poate fi o scuză în ceea ce priveşte importanţa apei în organism.

Pentru noi românii orice informaţie despre cum am putea să scădem şansele apariţei cardiopatiei ischemice este deosebit de importantă. De ce?! Pentru că 6 din 10 români mor datorită cardiopatiei ischemice şi a complicaţiilor ei. Apa, simpla şi banala apă care nu ne costă prea mult s-ar putea să fie unul din remediile cele mai nou descoperite cu un potenţial uimitor în schimbarea acestor statistici sumbre. Cei mai mulţi dintre noi am auzit despre faptul că în cazul unui consum insuficient de apă consecinţele se pot traduce în condiţii cum ar fi: constipaţie, pietre la rinichi (litiază renală), poftă exagerată de mâncare şi consum exagerat de alimente, ochi uscaţi, gură şi piele uscate… Însă, puţini dintre noi realizează că există o legătură strânsă între consumul de apă, calitatea apei şi cardiopatia ischemică, implicit apariţia infarctului miocardic. De fapt, potrivit unui studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea Loma Linda, USA consumul de apă în cantitate suficient de mare pare să fie la fel de important în prevenirea cardiopatiei ischemice ca şi exerciţiul fizic, dieta şi abandonarea fumatului.

Apa în prevenirea bolilor cardiovasculare

De-a lungul anilor au fost publicate numeroase studii care au urmărit relaţia dintre consumul de apă şi mortalitatea prin boli cardiovasculare. Doi factori benefici par a ieşi clar în evidenţă: duritatea apei şi totalul substanţelor solide dizolvate în apă. Ambii au fost asociaţi cu o mortalitate mai scăzută prin boli cardiovasculare. Duritatatea apei se referă la cantitatea totală de calciu şi magneziu sau carbonat de calciu din apă. Cu cât apa are mai mult carbonat de calciu cu atât este mai dură, cu cât are mai puţin cu atât este mai moale. Apa moale este mai bună pentru spălat rufele, de aceea în unele oraşe apa trece printr-un process de dedurizare. Se pare că vrând să facă bine, administraţia acestor oraşe a facut un mare deserviciu cetăţenilor.
Primul studiu major, condus de Schroeder în 1960, a analizat apa potabilă din nu mai puţin de 163 de oraşe mari din SUA, din punct de vedere a 21 de constituenţi care au fost corelaţi cu incidenţa cardiopatiei ischemice în acele oraşe. Concluzia studiului a fost că : “Anumiţi factori prezenţi în apa dură sau absenţi din apa moale sunt asociaţi cu o rată mai mare a mortalităţii prin boli cardiovasculare”.

În anul 1979, după ce a revizuit 50 de studii pe această temă, Cornstock a conchis:”Asocierea durităţii apei cu scăderea mortalităţii cardiovasculare nu este o pură întâmplare. Există prea multe studii care au raportat o corelare semnificativă statistic.” Astăzi cunoaştem faptul că totalul substanţelor solide dizolvate în apă (TSDA) se corelează de asemenea cu o scădere a apariţiei cardiopatiei ischemice. De obicei, apa dură are o cantitate mai mare de solide dizolvate în ea, astfel că TSDA nu au fost studiată intensiv. Există date care indică faptul că o cantitate mare deTSDA este corelată cu reducerea incidenţei la bolile cardiovasculare, cancer şi alte boli cronice.

În Anglia, un grup de cercetători au analizat apa potabilă şi legătura ei cu bolile de inimă în 253 oraşe începând din anul 1969 până în 1973. Pe parcursul studiului s-au înregistrat cu 15% mai multe decese prin boli cardiovasculare în oraşele cu apă moale faţă de oraşele cu apă dură. Ei au sugerat faptul că duritatea ideală a apei potabile din punct de vedere a impactului asupra inimii este de 170 mg/l (sau ppm/milion). În SUA , cercetătorii Greathouse şi Osborne au studiat 4200 de adulţi din 35 de zone diferite şi au ajuns la aceeaşi concluzie: mai puţină cardiopatie ischemică în zonele cu apă mai dură. Un alt studiu realizat tot în SUA a comparat 1400 de fermieri din statul Wisconsin care consumau apa din fântâna proprie. Rezultatul: calciul şi magneziul din apa dură a făcut ca fermierii (care aveau fântână cu apă dură) să aibă mai puţine evenimente legate de cardiopatia ischemică.

Unul din experimentele cele mai concludente au avut loc în mod natural în momentul în care din două localităţi care au avut apă la fel de dură până la un punct, una dintre ele a început să trateze apa şi să o dedurizeze. Efectul acestei „îmbunătăţiri”? A crescut incidenţa cardiopatiei ischemice ! Faptul s-a petrecut în oraşele engleze Scunthrope şi Grimsby a căror apă potabilă inregistra aceeaşi duritate. Oraşul Scunthrope a dedurizat apa ajungand să furnizeze cetăţenilor apă moale şi în câţiva ani s-a înregistrat o creştere semnificativă a mortalităţii prin boli cardiovasculare în această localitate, în timp ce în oraşul Grimsby rata mortalităţii a rămas neschimbată.

Un studiu recent din Finlanda, publicat în ianuarie 2004, care a luat în calcul 19.000 de cazuri de infarct miocardic din toată Finlanda a descoperit faptul că, cu cât apa consumată era mai moale cu atât a crscut mai mult numărul de cazuri de boli cardiovasculare în zona respectivă a ţării. Dr Pekka Puska, directorul Institutului Naţional de Sănătate a declarat presei că acest studiu indică foarte clar că în vestul şi sudul Finlandei, unde apa este mai dură, incidenţa bolilor cardiovasculare este mai mică decât în nordul si estul ţării unde apa este moale.

În anul 1997 , The National Academy of Sciences, unul din forurile ştiinţifice americane cele mai importante a conchis „O condiţionare (duritate) optimă a apei de băut poate reduce mortalitatea prin boli cardiovasculare până la 15%”. Aceasta înseamnă o apă care are duritate în jurul valorii de 170mg/l.

Consumul de apă şi prevenirea cardiopatiei ischemice

O nouă etapă în studiul legăturii dintre consumul de apă şi bolile cardiovasculare a fost inaugurată de cercetătorii de la Universitatea Loma Linda din California. La 40 de ani după studiul efectuat de Schroeder, un alt studiu, efectuat de dr. Chang de la Universitatea amintită a adus o informaţie nouă în legătură cu cantitatea de apă consumată şi prevenirea apariţiei cardiopatiei ischemice. Dr. Chung a declarat la o conferinţă de presă că: „În principiu, a nu consuma o cantitate suficientă de apă poate fi la fel de dăunător pentru inima noastră ca şi fumatul”. Dr. Chung şi dr. Knutsen – departamentul de Epidemiologie şi Biostatistică a Facultăţii de Sănătate Publică, Universitatea Loma Linda – în cadrul studiului Adventist Health Study au constatat faptul că persoanele care consumau cel puţin 5 pahare de apă simplă pe zi aveau un risc mult mai scăzut de a dezvolta cardiopatie ischemică decât cele care consumau mai puţin de două pahare de apă pe zi.

Studiul „Apa, alte fluide şi boala coronariană” a indicat faptul că vâscozitatea generală a sângelui, vâscozitatea plasmei, hematocritul şi fibrinogenul (toţi aceştia sunt consideraţi facatori de risc în apariţia cardiopatiei ischemice) pot să crească prin deshidratare. Rezultatele acestui studiu demonstrează că cei care consumă mai multă apă simplă şi care sunt actualmente sănătoşi reduc la jumătate riscul de a muri în urma unui infarct miocardic. Această reducere este la fel de mare ca şi cum ar adopta una din oricare altele măsurile preventive clasice cum ar fi: abandonarea fumatului, reducerea colesterolului sanguin, exerciţiu fizic sau menţinerea greutăţii ideale. Deoarece creşterea consumului de apă este o modificare simplă a stilului de viaţă, aflată la îndemâna oricui, acest simplu obicei poate salva viaţa a mii de oameni din România fară să implice costuri financiare semnificative. Studii preliminare arată că şi în cazul accidentului vascular cerebral efectele sunt similare, deoarece vâscozitatea sângelui joacă acelaşi rol nefast în apariţia sau prevenirea acestor evenimente la nivelul arterelor din creier. Pe de altă parte gradul de reducere a riscului de a face infarct miocardic prin consumul adecvat de apă este mai mare decât efectele cumulate ale consumului de aspirină, alcool în moderaţie, fără a avea efectele adverse ale acestora.

Doar apa are aceste efecte sau şi alte fluide?

În cadrul studiului s-au comparat efectul apei cu cel al cafelei, băuturilor răcoritoare ( Sprite, Fanta), a laptelui şi a băuturilor conţinând cafeină (Cola, Pepsi). Acestea din urmă nu au avut un efect benefic asupra vâscozităţii sângelui. De fapt, efectul iniţial al consumului băuturilor răcoritoare este că extrag apa din sânge, pentru că nu pot fi digerate până când concentraţia lor nu este adusă la un nivel similar cu cea a sângelui. Acest fenomen cauzează o creştere a vâscozităţii sângelui imendiat după ingestia de astfel de băuturi (soft drinks) care duce la creşterea riscului de infarct miocardic. Apa este absorbită imediat, hidratând astfel sistemul sanguin. Atunci când bem cantităţi mari de apă, subţiem sângele, scădem vâscozitatea lui şi scade probabilitatea de formare a cheagurilor de sânge care pot bloca arterele coducând la infarct miocardic sau accident vascular cerebral. „Populaţia trebuie să cunoască faptul că este o mare diferenţă, cel puţin în ce priveşte sănătatea inimii, între a împlini nevoia organismului de fluide consumând apă simplă şi consumul băuturilor răcoritoare” a declarat dr. Chan.

Câteva secrete în legătură cu consumul de apă

Timpul cel mai indicat pentru a bea apă este dimineaţa, la trezire. Acesta este momentul zilei în care corpul este cel mai deshidratat. Din păcate cei mai mulţi dintre noi obişnuiesc să bea dimineaţa cafea şi nu apă. Cafeaua creşte vâscozitatea sângelui şi acest efect este cu atât mai nefast cu cât în acest timp al zilei sângele este oricum la un nivel de vâscozitate ridicat. Rezultatul : o creştere a frecvenţei infarctelor miocardice dimineaţa. O bună metodă de a preveni acest eveniment este de a începe fiecare zi cu unul sau două pahare de apă.

Trebuie să bem apă şi în cursul zilei, între mese, şi mai cu seamă înainte de a ne angaja în activităţi fizice susţinute. Este bine să ne facem obiceiul de a bea apă indiferent dacă simţim sau nu senzaţia de sete. Hidratarea este importantă şi în timpul unei activităţi fizice. După terminarea efortului fizic este de asemenea important să rehidratăm organismul, înlocuind astfel apa folosită de acesta în efort .

Pentru bărbaţi se recomandă între 6 şi 12 pahare de apă zilnic iar pentru femei între 4 şi jumătate până la 9 pahare de apă simplă zilnic, în funcţie de greutatea corporală, efortul fizic depus, anotimp şi alte condiţii de sănătate.

Ca şi orice alt obicei sănătos şi formarea obiceiului de a consuma suficientă apă zilnic cere timp şi hotărâre.Va fi nevoie probabil de aprox. 3 săptămâni în care să forţaţi puţin nota : să vă faceţi un program al consumului de apă ( ex: 2 pahare dimineaţa, 2-3 pahare între masa de dimineaţă şi cea de prânz, 2-3 pahare între prânz şi cină), să vă puneţi de seara pe noptieră sticla cu apa necesară pentru dimineţa următoare, să aveţi tot timpul pe birou sticla cu apă sau să o purtaţi în geantă cu dvs oriunde trebuie să vă deplasaţi în cursul zilei, să beţi apă chiar dacă nu vă este sete,etc. Dacă în acest timp aţi reuşit să rămâneţi fidel hotărârii de a consuma suficientă apă, pot să vă asigur că de acum înainte procesul va fi mult mai uşor. Organismul dvs., obişnuit cu acest obicei sănătos va trimite semnale naturale care vă vor ajuta să-l continuaţi fără prea mare efort ( senzaţia de sete se va instala mult mai des decât înainte) iar impactul în starea de sănătate vă va motiva să mergeţi înainte. Nu credeţi că merită ?!

Valentina Dan MPH


SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline